Watch-dog-ul de serviciu

Andreea OFIŢERU
Publicat în Dilema Veche nr. 334 din 8-14 iulie 2010
Watch dog ul de serviciu jpeg

Teoretic, ziaristul ar trebui să fie watch-dog-ul din societate, adică acela sau aceea care selectează ideile, ştirile sau informaţiile, înainte de a le face accesibile în număr cît mai mare, astfel încît să nu creeze turbulenţe şi mai mari în societate. Cel puţin aşa suna o definiţie pe care am învăţat-o înainte să lucrez la ziar.

Cînd mi s-a propus să scriu un articol pe tema „contestatari şi rebeli“ am avut un moment de ezitare. M-am gîndit că şi eu lucrez în presă şi sînt de multe ori în situaţia să scriu despre nemulţumirile oamenilor. Aş fi oarecum într-o poziţie nepotrivită, să emit judecăţi de valoare despre situaţia mass-media şi implicit despre mine însămi, şi nu aş fi tocmai potrivită pentru o astfel de analiză. Atunci, mi-am făcut o scurtă autoevaluare.

Pentru că scriu de mai mulţi ani pe educaţie-social, ştiu care sînt problemele, ba, uneori, întrevăd şi nişte soluţii. Asta pentru că mă enervează să tot scriu şi să nu se întîmple nimic. Tot gîndindu-mă cum sînt eu, mi-am dat seama că, uneori, nu neapărat că nu sînt obiectivă, ci empatizez cu elevii şi cu profesorii. La anunţul cu tăierea salariilor cu 25%, primul meu gînd a fost la profesori. „Aoleu! Cum să trăieşti cu aşa de puţini bani?“, mi-am zis. Şi tot speram ca măsura să nu se aplice nici profesorilor, dar nici medicilor. Vrînd-nevrînd trebuie să ai un pic de empatie cu oamenii despre care scrii, pentru că altfel articolele ies seci şi fără conţinut. Nişte relatări de care nimeni nu ar fi interesat. Dar trebuie să-ţi păstrezi totuşi „răceala“, în sensul că articolul trebuie să conţină toate părţile implicate.

Cel mai adesea, grevele sau revoltele populare sînt anunţate de către ziarişti în ştiri scurte, înainte să aibă loc. Apoi, după eveniment, articolele sînt ceva mai mari, cu păreri de la grevişti, cu soluţiile lor, dar de cele mai multe ori cu citate în care ei, nemulţumiţii, îşi plîng de milă.

Dintre toate platformele media, ziarele sînt cel mai puţin tendenţioase în relatarea grevelor. Nu poţi să ai prea multe abordări: greva are loc, nemulţumirile sînt astea. Eventual, poţi să fii tendenţios cînd dai o cifră mai mică sau mai mare a participanţilor. Pe de altă parte, îţi pierzi credibilitatea dacă laşi comentarii în articole, iar acest lucru nu este foarte greu, dar apoi credibilitatea se cîştigă foarte greu sau se pierde definitiv. Şi din asta are de cîştigat pînă la urmă ziarul concurent. Unii editori, din dorinţa de a arăta că au talent la scriitură, îşi pun în text propriile păreri, comparaţii, adjective anapoda. Orice cuvînt introdus aiurea îţi poate transforma articolul într-un editorial. Titlul este iarăşi un element prin care poţi să instigi, chiar dacă materialul este decent. Un semn de exclamare sau de întrebare pus în titlu îi creează deja cititorului o părere. Or, tocmai acest lucru trebuie să evite jurnalistul. Cel puţin teoretic, rolul ziaristului este mai degrabă acela de a relata. Eu n-am învăţat nici de la profesorii mei, iar unii au fost ziarişti străini cu 50 de ani de experienţă, şi nici n-am văzut în ziarele anglo-americane semne de exclamaţie. În schimb, cotidienele româneşti abundă în asemenea semne de punctuaţie. Şi nu vorbesc aici de tabloide, ci de ziarele serioase. Dar probabil că articolele cu astfel de titluri vor ajunge materiale de studiu pentru studenţii de la Facultatea de Jurnalism: „Aşa nu!“.

Televiziunile româneşti, în comparaţie cu suratele lor din Anglia, America, Franţa, instigă cel mai mult. Fac dezbateri în mijlocul greviştilor, îi întreabă ce-i doare, insistă pînă află răspunsul dorit. Curată deontologie! Poate că şi ziariştii de presă scrisă mai fac asta, dar cel puţin nu se vede pe micul ecran. Ştirile de la televizor încep cu o jelanie pentru cei afectaţi de măsurile luate de Guvern. Deunăzi, o ştire mi-a atras atenţia tocmai prin faptul că începea cu un intro cum că tăierile de salarii nu vor mai avea loc – de fapt, un comentariu al reporterului, care se sfîrşea cu concluzia că această problemă nu s-ar fi pus dacă măsurile de austeritate ar fi fost luate la timp. Mai sînt şi televiziuni împotriva grevelor şi revoltelor şi, ca urmare, nu dau mai mult de o ştire. În schimb, ţin pe ecran titluri de genul „Guvernul Boc stopează risipa!“...

Adevărul

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

waterloo teeth dentures 1024x732 jpg
„Dinții de Waterloo”, afacerea macabră care le-a oferit zâmbete bogaților Europei. Cum au ajuns soldații lui Napoleon să fie sursă de proteze dentare
Acum aproape două secole, în Europa a înflorit una dintre cele mai macabre afaceri din istoria Europei. În urma acesteia, mii de oameni au ajuns să poarte proteze cu dinți de la oameni omorâți pe câmpul de luptă. Doar invenția dinților de porțelan a stopat această practică șocantă.
aerisire istock jpg
Aerisești greșit iarna? Obiceiul aparent banal care îți poate crește factura la încălzire. Cum trebuie deschise, de fapt, ferestrele
Aerisitul locuinței în sezonul rece poate părea o activitate banală, însă modul în care deschizi ferestrele are un impact important atât asupra confortului termic, cât și asupra consumului de energie.
01 ROMANIA POLONIA, LIGA NATIUNILOR (14 11 2026) (3) jpg
România a aflat cu cine ar putea juca „barajul de menținere” în Divizia B a Ligii Națiunilor
Naționala de fotbal are nevoie de un succes în Bosnia-Herțegovina pentru a avea șanse să termine pe locul 3 în grupa din Liga Națiunilor la fotbal. Dacă va ocupa locul 4, România poate întâlni în „barajul de menținere / promovare” Belarus, Cipru, Feroe sau Estonia.
arme nucleare centrala nucleara gemini ai jpg
Ce ar însemna pentru România construirea propriei bombe nucleare. Avertismentul unui expert în securitate
Un fost consilier prezidențial propune ca România să-și facă propriul program nuclear militar, însă un expert din Germania explică de ce o astfel de mișcare ne-ar costa enorm.
canalul suez foto facebook
17 noiembrie, ziua care a schimbat istoria: de la inaugurarea Canalului Suez la Revoluția de Catifea
Data de 17 noiembrie este marcată de evenimente care au schimbat cursul istoriei, de la inaugurarea Canalului Suez, în 1869, până la începutul Revoluției de Catifea, în 1989.
Jeffrey Epstein camkera unde a murit jpg
Un expert criminalist lansează o ipoteză surprinzătoare în cazul Jeffrey Epstein: „Rănile nu sunt compatibile cu o sinucidere”
Cazul morții lui Jeffrey Epstein revine în atenția publică după ce un expert criminalist a prezentat o nouă analiză a raportului de autopsie, susținând că leziunile descoperite pe corpul finanțistului american ar putea indica o strangulare criminală, nu o sinucidere.
partie de schi bucuresti png
Primarul care a construit o pârtie de schi în București, pe locul unei foste gropi de gunoi
Puțini bucureșteni știu că, timp de aproape trei decenii, Capitala a avut o pârtie de schi cu nocturnă, cabană în care se vindeau țuică fiartă și ceai și chiar o trambulină de sărituri din lemn. Și mai puțini știu că această „stațiune” a fost amenajată pe locul unei gropi de gunoi.
lidl jpg
Lidl, asaltat de cereri de angajare înainte să deschidă primul magazin într-o țară din Europa. 18.000 de oameni au aplicat
Gigantul german Lidl se pregătește să intre pe piața din Bosnia și Herțegovina, iar prezența acestui magazin în țara balcanică a stârnit un interes imens în rândul publicului. În ciuda faptului că încă nu a fost deschis niciun magazin, aproape 20.000 de oameni au aplicat pentru posturi.
Donald Trump profimedia 1148415472 jpg
Justiţia americană blochează restricţiile lui Trump privind vizele studenţilor şi jurnaliştilor străini
Un judecător federal american a anulat luni noile restricţii privind şederea în Statele Unite a studenţilor şi jurnaliştilor străini, stabilite de administraţia Trump, relatează AFP.