Vulgarizarea mediatic─â ┼či imaginea duhovnicului autentic

Adrian Nicolae PETCU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 697 din 29 iunie ÔÇô 5 iulie 2017
Vulgarizarea mediatic─â ┼či imaginea duhovnicului autentic jpeg

Adeseori, ├«n spa┼úiul mediatic s├«ntem asalta┼úi cu informa┼úii din cele mai inflamante despre ieromonahul Arsenie Boca, cunoscutul duhovnic al Ardealului ├«n perioada comunist─â, al c─ârui morm├«nt a devenit loc de pelerinaj pentru foarte mul┼úi credincio┼či. Cum ┼čtim ┼či din alte multe cazuri din istoria Bisericii, ├«n drumul spre locul de ├«nchin─âciune a ap─ârut acel comer┼ú motivat de faima de care se bucur─â duhovnicul ardelean.

┼×i poate c─â imaginea acestui pelerinaj nu ar fi complet─â dac─â poporul care ├«i cerceteaz─â morm├«ntul nu l-ar considera sf├«nt, mai ales pentru faptul c─â institu┼úii media cu influen┼ú─â ├«n popula┼úia avid─â de televiziune au creat o imagine aparte P─ârintelui Arsenie Boca.

Experien┼úa recent─â a unui interviu acordat unei astfel de televiziuni mi-a demonstrat c─â imaginea P─ârintelui creat─â ├«n acest spa┼úiu mediatic nu numai c─â este distorsionat─â, dar prin ea se induce ideea unei ÔÇ×nedrept─â┼úiÔÇť f─âcute de Biseric─â prin am├«narea canoniz─ârii.

Desigur c─â institu┼úiile mass-media nu pot dicta Bisericii c├«nd ┼či pe cine s─â canonizeze. ├Äns─â este de datoria Bisericii de a ar─âta poporului pe care ├«l ├«ndrum─â pe calea m├«ntuirii realitatea istoric─â ┼či duhovniceasc─â, ├«n cazul nostru a P─ârintelui Arsenie Boca.

Dac─â privim ├«n istoria Bisericii, vom constata c─â nevoia de miracol pentru cre┼čtini a fost o constant─â, deoarece miracolul este dovada palpabil─â a existen┼úei lui Dumnezeu ┼či a rela┼úiei Lui cu sfin┼úii ┼či credincio┼čii. A┼čadar, minunile adeseori invocate ├«n r├«ndul poporului l-au situat inevitabil pe P─ârintele Arsenie Boca ├«n r├«ndul sfin┼úilor. Este evident c─â, pentru mul╚Ťi dintre cei care cerceteaz─â morm├«ntul de la Prislop, Arsenie Boca este un sf├«nt, iar trecerea lui ├«n calendar, adic─â ├«ndeplinirea procesului de canonizare, este doar o formalitate. ├Äns─â, pentru Biseric─â, o canonizare presupune un demers nu doar anevoios, ci, mai ales, important de documentat ┼či motivat duhovnice┼čte.

Vulgarizarea personalit─â┼úii duhovnicului ardelean s-a declan┼čat nu neap─ârat prin comportamentul pietist al credincio┼čilor pelerini de la Prislop, c├«t mai ales din cauza institu┼úiilor media care ├«ncearc─â construirea unei imagini a P─ârintelui din surse proprii. Iar un astfel de demers nu ajut─â ├«n nici un fel procesului de cercetare ├«n scopul constituirii unui dosar de canonizare, demers pe care Biserica l-a ini┼úiat de pu┼úin timp. Totodat─â, popularizarea la care asist─âm aduce un rating frumos institu┼úiilor de pres─â cu astfel de preocup─âri.

Se mai poate spune c─â Biserica ar fi trebuit s─â pre├«nt├«mpine o a┼ča popularizare, ├«n care lider de opinie se revendic─â o televiziune sau unele persoane diletante ├«n problem─â. Practic, asist─âm la eludarea Bisericii de la acest fenomen a c─ârui responsabilitate o de┼úine ├«n mod unic. Poate c─â Biserica ar fi trebuit s─â ├«nve┼úe din experien┼úa altor fenomene de acest gen, precum cel de la Maglavit, din anii ÔÇÖ30 ai secolului trecut, monopolizat de Pamfil ╚śeicaru, patronul ziarului Curentul, sau cel de la Vladimire┼čti, instrumentalizat de Securitate ├«ncep├«nd cu anii ÔÇÖ50. Aceast─â lips─â din partea institu┼úiei Bisericii se consemneaz─â ├«ntr-un context aparte ├«n raport cu cunoa┼čterea trecutului recent, adeseori manipulat, mai ales ├«ncep├«nd cu anii 2000, de multe ori ├«n stil agresiv, de c─âtre unii formatori de opinie din societatea rom├óneasc─â.

├Än mod fericit, declan┼čarea procesului de cercetare ┼či cunoa┼čtere a vie┼úii ┼či activit─â┼úii P─ârintelui Arsenie Boca se circumscrie inevitabil anului 2017, dedicat de c─âtre Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom├óne Patriarhului Justinian Marina ┼či ap─âr─âtorilor Ortodoxiei Rom├óne┼čti ├«n perioada comunist─â. A┼čadar, semnalul dat de Biseric─â pentru cunoa┼čterea ┼či asumarea trecutului recent presupune inclusiv ini┼úierea procesului de cercetare a vie┼úii P─ârintelui Arsenie Boca.

├Än acest context, se pune problema la ce ne ajut─â cercetarea vie┼úii ┼či activit─â┼úii P─ârintelui Arsenie Boca, c├«t─â vreme este mediatizat ┼či consacrat ca un sf├«nt necanonizat. ├Änainte de toate, declan┼čarea unei cercet─âri la nivelul unei comisii mitropolitane, potrivit tradi┼úiei biserice┼čti, presupune f─âr─â doar ┼či poate o rigoare ┼čtiin┼úific─â ┼či teologic─â ├«n cunoa┼čterea c├«t mai detaliat─â, pornind de la surse istorice ┼či duhovnice┼čti, care s─â conving─â forul decizional al Bisericii c─â, ├«ntr-adev─âr, Arsenie Boca poate fi recunoscut ├«n r├«ndul sfin┼úilor. Apoi, ├«n raport cu imaginea mult colportat─â ├«n mass-media ÔÇô dup─â cum ┼čtim, adeseori subiectiv─â ÔÇô, mai marii Bisericii au nevoie de o prezentare obiectiv─â a vie┼úii ┼či activit─â┼úii P─ârintelui, a m─ârturisirii de credin┼ú─â ┼či a miracolelor pe care le-ar fi s─âv├«r┼čit.

Desigur, unii ar putea spune c─â nu mai este nevoie de alte date, informa┼úii, aspecte despre P─ârintele Arsenie Boca, dup─â ce, ├«n 2004, am publicat primul studiu bazat pe arhivele fostei Securit─â┼úi. Dar s─â nu uit─âm un aspect fundamental: c├«nd trat─âm subiecte religioase ale trecutului recent, arhiva fostei Securit─â┼úi reprezint─â un volum de surse istorice create de c─âtre persecutor, al─âturi de arhivele fostului Partid Comunist ┼či ale fostului Departament al Cultelor. Este vorba de acel inepuizabil material de arhiv─â care ne ajut─â ├«n mod inevitabil la cunoa┼čterea trecutului recent, dar care necesit─â o hermeneutic─â adecvat─â, deoarece persecutorul ┼či-a creat o istorie ├«n limbaj propriu ┼či ├«n consonan┼ú─â cu tiparul ideologic. Or, metodologia cercet─ârii ┼čtiin┼úifice ne oblig─â s─â cunoa┼čtem faptele, evenimentele ┼či fenomenele istorice pornind de la coroborarea surselor, ├«n spirit critic ┼či ├«n context istoric.

Din aceste motive, trebuie spus c─â, al─âturi de arhivele fostelor organe de represiune, avem datoria de a cerceta ┼či celelalte surse istorice care pot face lumin─â ├«n cazul Arsenie Boca. A┼ča se face c─â, ├«n c├«teva stagii de documentare prin arhive biserice┼čti, am putut identifica un veritabil tezaur arhivistic inedit ┼či cuprinz─âtor. Am ├«nceput cu arhiva Centrului eparhial de la Arad (de care a apar┼úinut m─ân─âstirea Prislop ├«n perioada comunist─â), unde am g─âsit documente privind mutarea P─ârintelui de la S├«mb─âta la Prislop, despre continuarea lucr─ârii C─ârarea ├Ämp─âr─â┼úiei, formarea ob┼čtii de maici ├«n m─ân─âstirea ha┼úegan─â, rela┼úia duhovniceasc─â cu episcopul de care asculta, Andrei Magieru al Aradului, dar mai ales acel document care aduce mult─â lumin─â cu privire la ie┼čirea din m─ân─âstire a P─ârintelui. Mult─â vreme s-a crezut c─â P─ârintele a fost caterisit ┼či dezbr─âcat de haina monahal─â. ├Äns─â tocmai documentele biserice┼čti ne arat─â ├«n mod clar cum Arsenie Boca a fost obligat s─â p─âr─âseasc─â m─ân─âstirea Prislop, nu ┼či vie┼úuirea monahal─â, ┼či f─âr─â vreo decizie a tribunalului bisericesc sau invoc├«ndu-se vreo norm─â canonic─â. Acestea s├«nt doar c├«teva aspecte documentare, care se adaug─â altor m─ârturii de istorie oral─â sau rezultatelor cercet─ârii de teren. Bun─âoar─â, vizitarea Parohiei S├«nicolaul mic din Arad, a casei bunicii materne ┼či intervievarea unor persoane care l-au cunoscut pe Arsenie Boca ├«n tinere┼úe ne-au adus un plus de informa┼úie, date inedite precum vinderea acestei locuin┼úe pentru ca din banii rezulta┼úi s─â se construiasc─â turnul-clopotni┼ú─â care se vede ┼či ast─âzi la Prislop. Mai apoi, ├«n urma unei cercet─âri de circumstan┼ú─â la m─ân─âstirea Hodo┼č-Bodrog de l├«ng─â Arad, am aflat c─â, ├«n iulie 1949, P─ârintele Arsenie Boca ├«┼či exprima n─âdejdea la Episcopul Andrei Magieru pentru continuarea lucr─ârii de editare ├«n limba rom├ón─â a celebrei serii de experien┼úe duhovnice┼čti numit─â ÔÇ×FilocaliaÔÇť. Dac─â mai ad─âug─âm cercet─ârile efectuate ├«n arhiva m─ân─âstirii Prislop, unde am identificat documente pre┼úioase cu privire la activitatea monahal─â din acest a┼čez─âm├«nt sau misiunea duhovniceasc─â a P─ârintelui ├«n mijlocul c─âlug─âri┼úelor greco-catolice din zona Clujului (mai-iunie 1949), am putea spune c─â ne afl─âm pe calea unei cunoa┼čteri profunde a celui care a fost P─ârintele Arsenie Boca. Alte ÔÇ×urmeÔÇť ale P─ârintelui Arsenie, majoritatea inedite, ├«n arhivele biserice┼čti se reg─âsesc la centrele eparhiale de la R├«mnicu V├«lcea ┼či la Cluj, unde voi ajunge ├«n viitorul apropiat.

A┼čadar, ne afl─âm ├«n fa┼úa unui ┼čantier complex ┼či deosebit de necesar pentru cunoa┼čterea vie┼úii ┼či activit─â┼úii P─ârintelui Arsenie Boca, at├«t pentru greul dosar al canoniz─ârii, dar ┼či pentru ├«ndreptarea acestei imagini vulgarizate, constant desenate de c─âtre diverse institu┼úii media. Este nevoie de r─âbdare, consecven┼ú─â, spirit critic ┼či de o hermeneutic─â adecvat─â personalit─â┼úii celui care a fost duhovnicul Ardealului. 

Adrian Nicolae Petcu este istoric ┼či membru al Comisiei Teologice Mitropolitane de cercetare a vie┼úii P─ârintelui Arsenie Boca.

Foto: D. Guţă

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.