Votul european ca terapie antistress

Alina MUNGIU-PIPPIDI
Publicat în Dilema Veche nr. 193 din 21 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Merit─â s─â v─â osteni┼úi s─â vota┼úi la alegerile europene de pe 25 noiembrie, dup─â ce chiar oamenii politici au dat impresia c─â nu merit─â s─â le ┼úinem? Nici m─âcar viitorii europarlamentari, cu excep┼úia c├«torva fomi┼čti, nu par prea entuzia┼čti: au doar un an de mandat, iar promisiunile de a fi pe list─â ┼či pentru ├«nc─â unul, viitor, cine ┼čtie dac─â vor fi respectate; au contribu┼úie financiar─â proprie la campanie, ┼či indemniza┼úie modest─â (Strasbourg e foarte scump - singurul motiv pentru care Parlamentul e acolo este c─â francezii ┼úin cu din┼úii s─â aib─â ┼či ei o capital─â european─â). Pentru partide, mai pu┼úin Partidul Democrat, care se l─âf─âie ├«n sondaje, alegerile vin ├«nainte s─â apuce s─â se redreseze, presupun├«nd c─â viitorul le mai rezerv─â asemenea bucurii. Preg─âtit nu e aproape nimeni, de┼či raportez cu m├«ndrie c─â am cules aproape toate chestionarele pe care le-am distribuit ├«n luna aprilie ├«n care ceream partidelor s─â ├«┼či precizeze pozi┼úia fa┼ú─â de temele europene principale. Pentru prima oar─â avem o idee cam pe unde se pozi┼úioneaz─â partidele noastre fa┼ú─â de subiectele europene, iar unele chiar au adoptat aceste pozi┼úii ├«n ┼čedin┼úe la v├«rf, exact a┼ča cum ar trebui s─â le adopte ┼či fa┼ú─â de politicile na┼úionale, dar cum rareori se ├«nt├«mpl─â, pentru c─â de obicei vine fiecare cu un proiect scris de un grup de interese sau un consultant proasp─ât absolvent de la "Titu Maiorescu" pe care ├«l bag─â direct ├«n Parlament. Diferen┼úele de pozi┼úie nu s├«nt mari, iar c├«te s├«nt nu se datoreaz─â ideologiei, ci personalit─â┼úii celor care au avut misiunea s─â completeze chestionarele. Liberalii s├«nt cei mai tehnocra┼úi ┼či aplica┼úi ├«n acela┼či timp, se vede m├«na Departamentului pentru Integrare. Democra┼úii s├«nt corec┼úi ┼či ambigui, peste tot unde exist─â contradic┼úii se feresc s─â le rezolve tran┼čant. Ungurii s├«nt cei mai coeren┼úi, ├«n pozi┼úiile lor nu vezi nici o contradic┼úie. Severin e ca ├«ntotdeauna preocupat s─â se pun─â pe el ├«n valoare, nu s─â aib─â o pozi┼úie a partidului, ceea ce complic─â lucrurile la linia PSD. Pe linie de Moldova, Marea Neagr─â sau Balcanii de Vest, avem cu adev─ârat pozi┼úii comune, na┼úionale, nu se ├«n┼úelege de ce ne h─âr┼úuim mereu pe aceste subiecte. Pe c├«teva teme mari avem pozi┼úii tipice de noua Europ─â, ┼či juste, adic─â vrem o Comisie puternic─â, arbitru al concuren┼úei, dar cu taxarea ├«n zona na┼úional─â. Ce ├«ncerc s─â v─â spun este c─â, de┼či trag n─âdejde s─â organiz─âm c├«teva dezbateri pe aceste teme, mai ales ca s─â afle publicul despre ce e vorba de fapt ├«n Europa, nu o s─â auzi┼úi mari controverse pentru c─â nu s├«nt mari diferen┼úe ├«ntre partide. Din acest punct de vedere, pute┼úi vota toate partidele parlamentare (minus PRM) lini┼čti┼úi, c─â nu vor produce surprize dezagreabile ├«n Parlamentul European. ┼×i nici acas─â, pe teme sensibile. De┼či pozi┼úiile fa┼ú─â de organizarea administrativ─â (regiunile Rom├óniei) difer─â, linia general─â este c─â se va adopta o pozi┼úie dup─â ce se va vedea care e capacitatea de absorb┼úie a fondurilor europene ├«n formula actual─â, ceea ce e de bun-sim┼ú (excep┼úie face UDMR). Cum au spus ├«n general cam toate, partidele vor vota cu familia lor politic─â din Parlamentul European (pute┼úi citi ├«n detaliu pozi┼úiile partidelor pe

). P├«n─â aici, ave┼úi probabil impresia c─â nu prea merit─â s─â v─â osteni┼úi. A┼č putea invoca onoarea ┼ú─âri┼čoarei, de┼či nu cred c─â putem c─âdea sub 24%, media prezent─ârii la vot pentru primele opt candidate din Est ├«n 2004. A┼č putea invoca rolul Parlamentului European, dar am fost ├«ntotdeauna de p─ârerea lui Eric Hobsbawm c─â aceasta e o institu┼úie redundant─â, o gref─â nereu┼čit─â de democra┼úie reprezentativ─â pe un proiect f─âcut pentru o uniune de state. Recent, am v─âzut c─â 50 de oameni onorabili din Europa, politicieni ┼či intelectuali, au semnat un document ├«n care ├«ncearc─â s─â ├«nt─âreasc─â rolul Comisiei Europene ├«n politica extern─â ├«n raport cu Consiliul (care reprezint─â direct guvernele statelor membre). Nu vor reu┼či, mai ales c├«nd apar lideri ca Sarkozy cu pozi┼úii de genul "Europa s├«nt eu", sau s├«ntem noi, c├«┼úiva lideri. Europa de azi s-a ├«ntors ├«n for┼ú─â la ideea unei uniuni de state, cu Consiliul European ├«n pozi┼úia dominant─â, Comisia European─â ├«n pozi┼úie executiv-birocratic─â, cu mai pu┼úin─â ini┼úiativ─â ca ├«nainte, iar Parlamentul c─âut├«nd ├«n continuare un electorat comun european care nu exist─â ┼či ocup├«ndu-se ├«ntre timp cu subiecte simbolice, de la bazele CIA la amprentele digitale ├«nregistrate la frontiera american─â. ┼×i cum ├«n fiecare ┼úar─â majoritatea publicului voteaz─â ├«n func┼úie de subiecte na┼úionale, singurele care intereseaz─â, e greu de sus┼úinut c─â Parlamentul European e o institu┼úie care reprezint─â opinia public─â european─â sau c─â aceasta m─âcar ar exista, cu excep┼úia c├«torva teme insignifiante, precum cine a r─âpit-o pe micu┼úa Madeleine. Dac─â a┼ča voteaz─â to┼úi europenii, nu e nici o ru┼čine s─â facem ┼či noi la fel. Mai ales c─â noi chiar avem motive s─â penaliz─âm politicienii pentru politica na┼úional─â, mecanism care st─â la baza votului european ├«n mai toate ┼ú─ârile din Europa. Avem mini┼čtri pe care ├«i vedem la ┼čtiri cum iau acas─â plicul cu mita. Pozi┼úia unor asemenea politicieni, deloc ni┼čte excep┼úii, fa┼ú─â de fondul european social de ajustare la globalizare (despre care pu┼úini ┼čtiu) e mult mai pu┼úin important─â dec├«t pozi┼úia lor fa┼ú─â de plasa cu caltabo┼či. Subiectul nostru european de interes a fost ┼či a r─âmas unul singur, distan┼úa enorm─â ├«ntre comportamentul celor care conduc Rom├ónia ┼či un veritabil comportament european. Oamenii pe care ├«i vom vota oricum, nu v─â face┼úi iluzii. Numai dac─â PRM face scor ┼či reu┼če┼čte s─â sus┼úin─â numeric grupul extremist din Parlamentul European vom ajunge pe Euronews (la rubrica A┼ča nu). Ca atare, s─â vot─âm ca s─â pedepsim ipocrizia ┼či neru┼činarea celor care din ianuarie 2007 au ├«nceput deja s─â demanteleze legile trecute ├«n 2006 ca s─â fim primi┼úi ├«n Europa. E chiar o pl─âcere s─â ai ni┼čte alegeri f─âr─â miz─â ├«n care s─â po┼úi vota numai ca s─â ar─â┼úi c─â ai ajuns la cap─âtul r─âbd─ârii. A┼ča c─â merge┼úi la vot. Mai metaboliza┼úi din adrenalina pe care o str├«nge┼úi uit├«ndu-v─â la televizor ├«n fiecare zi, ┼či a┼ča sc─âpa┼úi de stres. Alegerile europene s├«nt s─ân─âtoase ┼či, din acest motiv, le recomand tuturor.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.