Vor veni

C─ât─âlin AVRAMESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 89 din 29 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu credeam c─â voi ajunge s─â scriu vreodat─â asta, dar iat─â c─â se ├«nt├«mpl─â: am o veste bun─â pentru domnii Geoan─â ┼či Iliescu, de la PSD, care depl├«ngeau, de cur├«nd, deficitul de intelectuali de st├«nga. Intelectuali de st├«nga exist─â ├«n ┼úara asta, c├«t─â frunz─â ┼či iarb─â. Exist─â doar o mic─â problem─â, exact ca ├«n bancul acela cu anun┼úul de la Radio Erevan: e perfect adev─ârat, doar cu o mic─â corec┼úie. Ei nu s├«nt nici intelectuali, ┼či nici nu s├«nt de st├«nga. Dar, a┼ča cum vom vedea, asta nu e ceva care s─â-l deranjeze pe intelectualul de st├«nga. Dimpotriv─â, demonstreaz─â c├«t de mult s-a ridicat el deasupra "meandrelor concretului". Intelectualitatea din Rom├ónia era n─âp─âstuit─â ┼či ├«nainte de instaurarea comunismului. Dup─â 1945 s-a ├«nt├«mplat ├«ns─â ceva fundamental r─âu. La putere, ├«n aceast─â ┼úar─â, a venit o mi┼čcare al c─ârei scop declarat era eliminarea culturii burgheze ┼či a reprezentan┼úilor s─âi. A fi un intelectual autentic era posibil doar sub specia rezisten┼úei. Nu neap─ârat ca disident, desigur, dar m─âcar ca rezistent nedeclarat, m─âcar ├«n regimul vie┼úii duble, asum├«ndu-┼úi minciuna ├«n public ┼či resping├«nd-o ├«n spa┼úiul privat sau c├«nd regimul privea, pentru o clip─â, ├«n alt─â parte. De aceea, intelectualul autentic era, ├«nainte de orice, omul unui proiect individual. Fiecare carte de valoare din acea perioad─â are o poveste trist─â, pentru c─â ├«n compozi┼úia ei a intrat ┼či o m─âsur─â de singur─âtate. ├Än acest timp, spa┼úiul public era invadat de o nou─â creatur─â, ie┼čit─â din retortele partidului comunist. Un comisar cultural, a c─ârui func┼úie primar─â era aceea de a ├«nl─âtura orice urm─â de g├«ndire critic─â. Tr─âs─âtura principal─â a acestui personaj este c─â el e omul institu┼úiilor. El venea la pachet, cu reparti┼úie de la centru, odat─â cu ma┼činile de scris ┼či cu birourile cu dosare. Doar re┼čoul era adus de acas─â. Aceasta este "intelectualitatea" cu care ne-am trezit pe cap dup─â 1989. Regimul Iliescu a ├«n┼úeles bine c─â aceast─â clas─â ├«i este util─â ┼či a ac┼úionat pentru perpetuarea institu┼úiilor care ├«i permiteau acesteia s─â existe ┼či s─â prospere. Ce au produs aceste institu┼úii este un tip aparte de individ. El este un produs de serie, rezultatul unei politici precise de selec┼úie. El ├«┼či asum─â unele din ├«nsemnele tradi┼úionale ale intelectualului pe care l-a ├«nl─âturat, dar care devin parte a unei farse suspecte, precum ├«n cazul acelor ┼čefi de trib africani care ├«┼či a┼čaz─â pe nas ochelarii vreunui savant explorator pe care tocmai l-au pus la fiert. ├Äl recunoa┼čtem imediat pe acest personaj. El acumuleaz─â func┼úii, titluri, eventual chiar premii. ├Äi place s─â i se spun─â "profesor" sau "doctor", preferabil ambele. Nu mai conteaz─â c─â studen┼úii chicotesc ├«n b─ânci c├«nd el caut─â prin foi, acelea┼či de c├«teva decenii. Nu mai conteaz─â c─â nu a publicat nimic la o editur─â reputat─â, nu a ┼úinut nici un curs la o universitate recunoscut─â interna┼úional ┼či nu a c─âlcat prin vreun institut de cercetare demn de acest nume. Drept este c─â el are o anumit─â abilitate de a mima munca cu cartea. De regul─â, el e un specialist ├«n ceva, unicul expert al unei pseudo-┼čtiin┼úe, gen "calculul regresiei matriciale ├«n aplica┼úiile economice ale integr─ârii tehnico-┼čtiin┼úifice" sau "etica juridic─â a dacilor liberi". Ori cedeaz─â impulsului liric ┼či scrie poezii-fluviu, la un cent r├«ndul. Sau public─â o colec┼úie de articole din presa de partid, despre care spune c─â s├«nt "eseuri de analiz─â politic─â". Ei nu s├«nt nici de st├«nga. Ei fac apologia justi┼úiei sociale la dreapta baronilor care coboar─â din Maybach. Ne explic─â meritele impozit─ârii progresive, la posturi de televiziune patronate de evazioni┼čti fiscali. Dac─â e o constant─â aici e aceea c─â au un respect deosebit pentru stat, indiferent cine l-ar conduce. ┼×tiu ei de ce. Considera┼úi o clip─â pe cineva precum Vladimir Pasti. Conform site-ului www.politice.snspa.ro - institu┼úia la care lucreaz─â domnul Pasti -, el este autorul lucr─ârii Romania: the Challenges of Transition (Columbia University Press, Columbia 1998), care ar fi traducerea unei c─âr┼úi care a ap─ârut ├«n 1995 la Editura Nemira, Rom├ónia ├«n tranzi┼úie. C─âderea ├«n viitor. Cineva a c─âzut la examenul de geografie: "Columbia" nu este ora┼čul american unde a ap─ârut cartea, pentru simplul motiv c─â sediul editurii ┼či al universit─â┼úii Columbia este ├«n ora┼čul New York. Problema este ├«ns─â alta: lucrarea cu care se m├«ndre┼čte domnul Pasti a ap─ârut de fapt ├«n seria East European Monographs, care este publicat─â - datele le de┼úin chiar de la adresa de Internet a editurii - de East European Quarterly. Columbia University Press doar distribuie crea┼úiile celor de la East European Monographs, al─âturi de cele ale altor edituri de duzin─â, cum ar fi Chinese University Press sau Wallflower Press... C├«t despre con┼úinutul lucr─ârii, e suficient─â opinia profesorului F. Peter Wagner, de la Universitatea din Mannheim, care a recenzat-o pentru H-Net Reviews: "Principala problem─â a c─âr┼úii este lipsa oric─ârei document─âri ┼či absen┼úa conven┼úiilor academice; nu are citate, date exacte, note, referin┼úe sau bibliografie". Ei, n-o s─â se deranjeze domnul Pasti pentru a┼ča un am─ânunt, el merge mai departe. De cur├«nd, domnia-sa a mai publicat o carte la o alt─â mare editur─â ┼čtiin┼úific─â, aceea a ziarului Ziua. ├Äntr-o ┼úar─â normal─â, domnul Pasti nu ar avea ce c─âuta ├«n r├«ndurile cadrelor universitare. Aici ├«ns─â, el m─ân├«nc─â o p├«ine pe banii contribuabililor, ca profesor la ┼×coala Na┼úional─â de Studii Politice ┼či Administrative (SNSPA). O institu┼úie care se pare c─â nu e deranjat─â de felul ├«n care dl Pasti face ┼čtiin┼ú─â, pentru c─â are treburi intelectuale mai presante. Cum ar fi s─â afi┼čeze pe Internet meniul balului de absolvire: file de ┼čal─âu cu sos meuni

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.