Vor veni

Cătălin AVRAMESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 89 din 29 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu credeam că voi ajunge să scriu vreodată asta, dar iată că se întîmplă: am o veste bună pentru domnii Geoană şi Iliescu, de la PSD, care deplîngeau, de curînd, deficitul de intelectuali de stînga. Intelectuali de stînga există în ţara asta, cîtă frunză şi iarbă. Există doar o mică problemă, exact ca în bancul acela cu anunţul de la Radio Erevan: e perfect adevărat, doar cu o mică corecţie. Ei nu sînt nici intelectuali, şi nici nu sînt de stînga. Dar, aşa cum vom vedea, asta nu e ceva care să-l deranjeze pe intelectualul de stînga. Dimpotrivă, demonstrează cît de mult s-a ridicat el deasupra "meandrelor concretului". Intelectualitatea din România era năpăstuită şi înainte de instaurarea comunismului. După 1945 s-a întîmplat însă ceva fundamental rău. La putere, în această ţară, a venit o mişcare al cărei scop declarat era eliminarea culturii burgheze şi a reprezentanţilor săi. A fi un intelectual autentic era posibil doar sub specia rezistenţei. Nu neapărat ca disident, desigur, dar măcar ca rezistent nedeclarat, măcar în regimul vieţii duble, asumîndu-ţi minciuna în public şi respingînd-o în spaţiul privat sau cînd regimul privea, pentru o clipă, în altă parte. De aceea, intelectualul autentic era, înainte de orice, omul unui proiect individual. Fiecare carte de valoare din acea perioadă are o poveste tristă, pentru că în compoziţia ei a intrat şi o măsură de singurătate. În acest timp, spaţiul public era invadat de o nouă creatură, ieşită din retortele partidului comunist. Un comisar cultural, a cărui funcţie primară era aceea de a înlătura orice urmă de gîndire critică. Trăsătura principală a acestui personaj este că el e omul instituţiilor. El venea la pachet, cu repartiţie de la centru, odată cu maşinile de scris şi cu birourile cu dosare. Doar reşoul era adus de acasă. Aceasta este "intelectualitatea" cu care ne-am trezit pe cap după 1989. Regimul Iliescu a înţeles bine că această clasă îi este utilă şi a acţionat pentru perpetuarea instituţiilor care îi permiteau acesteia să existe şi să prospere. Ce au produs aceste instituţii este un tip aparte de individ. El este un produs de serie, rezultatul unei politici precise de selecţie. El îşi asumă unele din însemnele tradiţionale ale intelectualului pe care l-a înlăturat, dar care devin parte a unei farse suspecte, precum în cazul acelor şefi de trib africani care îşi aşază pe nas ochelarii vreunui savant explorator pe care tocmai l-au pus la fiert. Îl recunoaştem imediat pe acest personaj. El acumulează funcţii, titluri, eventual chiar premii. Îi place să i se spună "profesor" sau "doctor", preferabil ambele. Nu mai contează că studenţii chicotesc în bănci cînd el caută prin foi, aceleaşi de cîteva decenii. Nu mai contează că nu a publicat nimic la o editură reputată, nu a ţinut nici un curs la o universitate recunoscută internaţional şi nu a călcat prin vreun institut de cercetare demn de acest nume. Drept este că el are o anumită abilitate de a mima munca cu cartea. De regulă, el e un specialist în ceva, unicul expert al unei pseudo-ştiinţe, gen "calculul regresiei matriciale în aplicaţiile economice ale integrării tehnico-ştiinţifice" sau "etica juridică a dacilor liberi". Ori cedează impulsului liric şi scrie poezii-fluviu, la un cent rîndul. Sau publică o colecţie de articole din presa de partid, despre care spune că sînt "eseuri de analiză politică". Ei nu sînt nici de stînga. Ei fac apologia justiţiei sociale la dreapta baronilor care coboară din Maybach. Ne explică meritele impozitării progresive, la posturi de televiziune patronate de evazionişti fiscali. Dacă e o constantă aici e aceea că au un respect deosebit pentru stat, indiferent cine l-ar conduce. Ştiu ei de ce. Consideraţi o clipă pe cineva precum Vladimir Pasti. Conform site-ului www.politice.snspa.ro - instituţia la care lucrează domnul Pasti -, el este autorul lucrării Romania: the Challenges of Transition (Columbia University Press, Columbia 1998), care ar fi traducerea unei cărţi care a apărut în 1995 la Editura Nemira, România în tranziţie. Căderea în viitor. Cineva a căzut la examenul de geografie: "Columbia" nu este oraşul american unde a apărut cartea, pentru simplul motiv că sediul editurii şi al universităţii Columbia este în oraşul New York. Problema este însă alta: lucrarea cu care se mîndreşte domnul Pasti a apărut de fapt în seria East European Monographs, care este publicată - datele le deţin chiar de la adresa de Internet a editurii - de East European Quarterly. Columbia University Press doar distribuie creaţiile celor de la East European Monographs, alături de cele ale altor edituri de duzină, cum ar fi Chinese University Press sau Wallflower Press... Cît despre conţinutul lucrării, e suficientă opinia profesorului F. Peter Wagner, de la Universitatea din Mannheim, care a recenzat-o pentru H-Net Reviews: "Principala problemă a cărţii este lipsa oricărei documentări şi absenţa convenţiilor academice; nu are citate, date exacte, note, referinţe sau bibliografie". Ei, n-o să se deranjeze domnul Pasti pentru aşa un amănunt, el merge mai departe. De curînd, domnia-sa a mai publicat o carte la o altă mare editură ştiinţifică, aceea a ziarului Ziua. Într-o ţară normală, domnul Pasti nu ar avea ce căuta în rîndurile cadrelor universitare. Aici însă, el mănîncă o pîine pe banii contribuabililor, ca profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). O instituţie care se pare că nu e deranjată de felul în care dl Pasti face ştiinţă, pentru că are treburi intelectuale mai presante. Cum ar fi să afişeze pe Internet meniul balului de absolvire: file de şalău cu sos meuni

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.