Voluntariatul - între a da şi a primi

Gabriela DINU-TEODORESCU
1 octombrie 2013
Voluntariatul   între a da şi a primi jpeg

Voluntariatul nu se confundă cu altruismul, caritatea sau filantropia, care se încadrează în sfera „oferirii de ajutor persoanelor aflate în dificultate, fără a urmări în mod conştient vreun beneficiu.“ Dar, chiar şi cînd ofer necondiţionat, obţin ceva, fie chiar şi numai mulţumirea sufletească.

Voluntariatul, pe de altă parte, este o activitate de schimb, în care o persoană îşi oferă timpul, cunoştinţele, talentul, energia, pentru a contribui la susţinerea unei cauze şi în urma căreia va obţine anumite beneficii personale, sociale sau profesionale, altele decît cele de natură financiară. A vorbi despre voluntariat doar ca despre o obligaţie morală de a oferi celorlalţi este mai degrabă nerealist, iar organismele europene şi internaţionale care promovează voluntariatul au înţeles că, pentru a creşte numărul şi implicarea voluntarilor, este nevoie să oferi, înainte de a cere. Într-un articol despre cultura organizaţională din mediul nonprofit românesc, Irina Jarrett Thorpe, director executiv al Fundaţiei Chance for Life este de părere că „nu este etic doar să primim, ci să dăm, la rîndul nostru, voluntarilor cît mai multe oportunităţi de dezvoltare“ („Cultura organizaţională şi motivarea voluntarilor“, 2010).

Cînd se urmăreşte definirea voluntariatului, elementele comune regăsite ţin de faptul că persoanele se implică din proprie iniţiativă şi nu sînt remunerate. În funcţie de cine oferă o definiţie şi setează un cadru, voluntariatul poate cuprinde elemente legate de scopul activităţii, de investiţia şi beneficiile voluntarului. În unele contexte, faptul de a primi o retribuţie financiară pentru activitatea voluntară este acceptat, atîta timp cît valoarea plăţii este sub valoarea de piaţă pentru munca prestată.

Din punct de vedere legislativ, în România a fost adoptată Legea nr. 195/2001, care trasează cadrul de desfăşurare al activităţilor de voluntariat şi defineşte voluntaritul ca fiind o „activitatea de interes public desfăşurată de persoane fizice, denumite voluntari, în cadrul unor raporturi juridice, altele decît raportul juridic de muncă şi raportul juridic civil de prestare a unei activităţi remunerate.“ Eliminarea aspectului financiar nu exclude, însă, obţinerea unor beneficii de altă natură, a anumitor facilităţi de învăţare, a recunoaşterii şi a recunoştinţei din partea celor pentru care munca voluntară este realizată.

Organismele europene şi internaţionale văd voluntariatul ca pe o oportunitate de integrare socială, ca o modalitate de a reduce sărăcia, ca mijloc al dezvoltării sustenabile şi al incluziunii sociale, dar şi ca pe o cale prin care tinerii pot dobîndi experienţă profesională, şi propun stimularea implicării tinerilor în activităţi voluntare prin diferite mijloace, cum este recunoaşterea deplină a contribuţiei voluntarilor, precum şi adoptarea unor măsuri de mobilizare şi formare a voluntarilor.

Studiile pe tema voluntariatului se orientează, în general, pe cîteva direcţii majore. De exemplu, diferite studii au reliefat ca motive personale ale voluntarilor dobîndirea de noi abilităţi, dezvoltare personală, creşterea stimei de sine, pregătirea pentru o carieră, exprimarea valorilor personale, angajamentul comunitar. Diferite cercetări au prezentat o influenţă a valorilor şi atitudinilor orientate civic asupra voluntariatului.

Alte studii subliniază faptul că implicarea în trecut în activităţi voluntare conduce la dezvoltarea unei identităţi de rol a voluntarului, care va susţine implicarea pe viitor a acestuia în alte acţiuni voluntare şi că persoanele sînt mai motivate să îi ajute pe aceia cu care se identifică la nivel colectiv. O altă direcţie de studiu consideră că anumite variabile de personalitate sau dispoziţionale motivează voluntariatul (orientarea prosocială a personalităţii, cu trăsături ca „empatie orientată către ceilalţi“ şi „disponibilitatea de a oferi ajutor“). Există autori care analizează caracteristicile de personalitate şi starea de sănătate psihică şi fizică drept resurse necesare pentru a căuta şi a se implica în servicii comunitare (aspecte ale personalităţii la care persoanele fac apel cînd se confruntă cu provocări şi dificultăţi în viaţa proprie, ce curprind: încrederea, sentimentul controlului asupra propriei vieţi şi o stimă de sine ridicată).

Diferite studii realizate pe tema motivaţiei persoanelor de a face voluntariat au arătat că, în general, motivele sînt mixte, de tipul altruism-egoism (dorinţa de a-i ajuta pe ceilalţi sau a-şi satisface scopuri importante de natură personală, socială şi psihologică) şi că dispoziţiile personale (empatia sau personalitatea prosocială) joacă, de asemenea, un rol important.

Cercetările despre beneficiile la nivel personal ale activităţii de voluntariat arată că persoanele care fac activităţi voluntare se autoevaluează ca avînd o stare de sănătate fizică şi emoţională mai bună decît cele care nu sînt implicate în voluntariat (United Health Group, 2013). Alte studii conchid că starea generală de bine, sensul şi scopul în viaţă cresc la cei pentru care identitatea de voluntar este una importantă (identitate care se formează şi devine semnificativă pentru persoană, pe măsură ce se implică mai mult timp în voluntariat).

În cadrul cercetării pe care o realizez pentru teza de doctorat în sociologie – „Inteligenţa emoţională şi voluntariatul“ –, am colectat date de la voluntari din mai multe organizaţii nonguvernamentale şi instituţii aflate în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială a sectorului 1. Din datele preliminare, am constatat că majoritatea voluntarilor sînt femei (89%), mai mult de jumătate dintre ele sînt tinere (16-35 ani), nivelul de şcolarizare al voluntarilor este ridicat (predominant absolvenţi de facultate sau master), care alocă în medie 23 de ore pe lună activităţilor voluntare, aproape jumătate sînt studenţi, iar motivaţiile declarate de a se implica în activităţi de voluntariat sînt fie pentru dezvoltarea personală, fie pentru a acorda ajutor celorlalţi, fie un mix între cele două, destul de frecvent, voluntarii menţionînd ambele motivaţii.

Referitor la nivelul inteligenţei emoţionale, evaluat ca trăsătură de personalitate, din datele colectate a reieşit că două treimi dintre voluntari au un nivel ridicat al inteligenţei emoţionale, adică îşi cunosc propriile emoţii şi le pot recunoaşte pe ale celorlalţi, îşi pot exprima facil sentimentele, sînt optimişti, empatici, încrezători în forţele proprii şi motivaţi să nu renunţe în faţa adversităţilor, pot avea relaţii personale şi sociale satisfăcătoare.

Credinţa într-o lume dreaptă, în care fiecare primeşte ceea ce merită şi merită ceea ce primeşte este un element care poate influenţa decizia persoanelor de a se implica în voluntariat şi de a oferi ajutor celorlalţi prin dezvoltarea unor atitudini devalorizatoare faţă de cei aflaţi în nevoie şi atribuirea responsabilităţii pentru situaţia dificilă în care se află, celui defavorizat. Din evaluarea preliminară a datelor cercetării, aproape jumătate din voluntarii analizaţi au credinţa într-o lume dreaptă mai puţin pronunţată, ceea ce se transpune în motivaţii mai frecvente de acordare a ajutorului, de implicare, de participare şi de contribuire la o schimbare.

În final, cred că, prin voluntariat, persoanele se simt împuternicite să se implice în rezolvarea problemelor comunităţii din care fac parte, dobîndesc informaţii despre participare şi mijloacele de acţiune, dar îşi dezvoltă şi abilităţi şi competenţe personale, sociale şi profesionale, îşi extind reţeaua socială şi îi ajută pe ceilalţi, iar între organizaţia care apelează la voluntari şi voluntar se realizează un schimb reciproc avantajos. Implicarea tinerilor în activităţi de voluntariat, dar şi creşterea activismului lor la nivel social şi politic ar putea genera schimbări şi o înnoire la nivel social şi comunitar, de care avem nevoie pentru a ne dezvolta ca societate. 

Gabriela Dinu-Teodorescu este doctorand în sociologie.

Voci tinere

„Toate discursurile inaugurale – fie că aparţin unor politicieni de vază sau unor autorităţi neînsemnate – conţin o chemare bine simţită către tineri şi promisiunea că problemele lor vor fi centrale în activitatea viitoare. E aici şi calcul meschin, şi devotamentul faţă de ideal: e important de obţinut susţinerea din partea activă a societăţii, tinerii sînt mobili şi receptivi, activi şi dornici să obţină vizibilitate, dar absenţa experienţei îi face creduli şi uşor de manipulat. După discurs vine realitatea tinerilor, nu altfel decît cea a adulţilor care i-au crescut şi i-au format. Printre ei sînt tot atîtea rele caractere, impostori şi parveniţi ca şi între cei cu părul cărunt, şi presupusa lumină ingenuă din ochii lor nu poate molipsi societatea decît în funcţie de criteriile de promovare formulate şi practicate întotdeauna de adulţi. O mişcare cum a fost cea din mai ’68 din Franţa, cînd tinerii au reuşit să se debaraseze aproape complet de tutela adulţilor, rămîne un reper al unei stări de libertate, fără consecinţe practice, nici pentru iniţiatorii revoltei, nici pentru cei care s-au străduit s-o pună între paranteze. Ceva, totuşi, a rămas: teama de a lăsa ca starea de nemulţumire să evolueze pînă la divorţul total de partenerii de dialog.  

După ’68, în Occident, politicile de dreapta şi de stînga s-au elaborat ţinînd seama de posibilitatea unei erupţii sociale generate de viaţa rea, dar şi de plictiseala unei vieţi prea bune. De aceea, probabil, discursul adresat tinerilor este adeseori impregnat de un ton linguşitor, promiţînd în schimbul adeziunii, totul tuturor.“  

(Magdalena Boiangiu, articol apărut în România literară în anul 2003)

Foto: L. Muntean

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Singura specie care...
Ca în faimoasa metaforă a lui Walter Benjamin, în care angelus novus, împins de forțele progresului, zboară înainte cu spatele, privind înapoi...
p 10 YouYube jpg
p 12 WC jpg
În căutarea omului grec
Cine este „omul grec”, acela aflat la originea civilizaţiei europene?
p 13 WC jpg
Omul medieval în ipostaza îndrăgostitului
Putem privi și noi prin lentilele omului medieval? Cred că nu. Dar privirea noastră poate fi îmbogățită de acest om, născut la întîlnirea dintre realitate și ficțiune.
p 14 Hans Holbein, Ambasadorii WC jpg
Savantul umanist al Renașterii
Departe de a fi o ruptură cu tradiția și cultura Renașterii, putem vedea cum revoluția științifică se hrănește din ele.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești