Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă

Cosmin POPA
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 944 din 12 ÔÇô 18 mai 2022
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg

Ceea ce ├«ncearc─â ast─âzi Putin e s─â schi╚Ťeze o nou─â identitate imperial─â rus─â ┼či o modalitate de des─âv├«r┼čire a construc┼úiei na┼úionale ruse┼čti. Noua identitate imperial─â rus─â are o preistorie, o istorie, un prezent: un fir ro┼ču. Acesta este reprezentat de ideile pe care regimul politic rusesc, a┼ča cum s-a structurat el dup─â destr─âmarea Uniunii Sovietice, le-a plantat ├«n societatea rus─â. Acum, ├«n func┼úie de circumstan┼úe, s├«nt scoase la suprafa┼ú─â, ├«ntr-o form─â distorsionat─â sau ├«n acord cu inten┼úia original─â, ├«ns─â ac┼úioneaz─â ca un ferment asupra intelectului colectiv rusesc.

De ce chestiunea imperial─â? S├«ntem aici ├«ntr-un spa┼úiu pe care unii l-ar cataloga ca fiind de extrac┼úie cultural─â germanic─â. ├Än cazul german, ca ┼či ├«n cazul rusesc, problema imperial─â este inextricabil legat─â de chestiunea na┼úional─â. Odat─â des─âv├«r┼čit─â construc┼úia na┼úional─â german─â, s─â spunem la jum─âtatea secolului al XIX-lea, ├«n mod automat s-a pus problema imperialismului german, factorului imperial german. De ce? Pentru c─â aceste dou─â ┼ú─âri s├«nt ├«n esen┼úa lor prea mari pentru Europa ┼či prea mici pentru lume. Ceea ce predispune la dezechilibre pe care evenimentele politice violente le rezolv─â par╚Ťial (sau nu...). O alt─â specificitate a construc┼úiei istorice ruse┼čti este capacitatea personalit─â┼úilor foarte puternice de a construi ├«n jurul lor sisteme politice.

Prima ┼či cea mai important─â dintre aceste personalit─â┼úi care au modelat civiliza┼úia politic─â rus─â este Ivan cel Groaznic. El a reu╚Öit s─â construiasc─â un sistem politic legat direct de persoana sa, care se pr─âbu┼če┼čte odat─â cu dispari┼úia sa. Acela┼či lucru se ├«nt├«mpl─â ┼či cu Petru cel Mare, la 1725. De┼či fundamentele dinastiei p─âreau a fi asigurate, ea intr─â ├«ntr-o criz─â de succesiune care se repet─â p├«n─â la ├«nceputul secolului al XIX-lea, ca urmare a faptului c─â Petru desfiin┼úeaz─â prin decret principiile eredit─â┼úii pe linie masculin─â, odat─â cu uciderea fiului s─âu ├«n baza acuza┼úiilor de complot ├«mpreun─â cu Carol al XII-lea al Suediei. A treia personalitate este desigur Stalin. Nu insist asupra evenimentelor care au urmat dup─â 1953, de┼či imperiali┼čtii de ast─âzi definesc Uniunea Sovietic─â ca fiind forma perfect─â a imperiului rus, de natur─â s─â rezolve, s─â escamoteze principala dilem─â a Rusiei, care fiind structurat─â conform principiilor unui stat na┼úional se comport─â ca un imperiu multina┼úional f─âr─â s─â admit─â acest lucru; totu┼či, Uniunea Sovietic─â, dup─â moartea lui Stalin, nu a reu┼čit niciodat─â s─â ias─â dintr-o criz─â structural─â la care Stalin ├«nsu╚Öi a predispus-o.

Acestea s├«nt trei linii de for┼ú─â sub amprenta c─ârora evolueaz─â putinismul. Exist─â ast─âzi o fals─â dilem─â: cum se face c─â o na┼úiune capabil─â s─â genereze o cultur─â at├«t de puternic─â e incapabil─â s─â genereze o politic─â ra┼úional─â? Mi se pare o dilem─â de natur─â artificial─â. Pentru c─â, a┼ča cum bine se exprima unul din editoriali┼čtii agen┼úiei Rial Novosti din zilele r─âzboiului ucrainean, de multe ori literatura rus─â umbl─â pe c─âile armatei ruse. Sub cultura clasic─â ruseasc─â, pe care regimurile politice ruse┼čti au folosit-o ca vitrin─â a bunelor inten┼úii, se dezvolt─â o subcultur─â oficial─â care argumenteaz─â ┼či fundamenteaz─â planurile politice ale acestor regimuri. Acesta este ┼či cazul Rusiei.

S├«nt mai multe elemente care contribuie la asta. Prima ipotez─â este c─â vecin─âtatea agresiv─â a Rusiei a reprezentat un factor geopolitic permanent. Asta ├«nseamn─â c─â ├«ncep├«nd cu Hoarda de Aur, continu├«nd cu Ducatul Livonian, Polonia, Imperiul Otoman, ├«ncercuirea capitalist─â, imperiul rus, indiferent de forma pe care a luat-o, s-a dezvoltat ├«ntr-un mediu ostil, lucru care, spun ei, ar fi valabil ┼či ast─âzi. ├Äntr-un fel sau altul, regimul politic rusesc se pune singur ├«ntr-o dilem─â pe care n-o poate rezolva dec├«t prin intermediul r─âzboiului. A doua ipotez─â de lucru este aceea c─â formula politic─â ┼či militar─â de organizare a popula┼úiei ruse s-a dovedit mult mai eficient─â dec├«t cea a vecinilor s─âi, prin orientarea preponderent─â a resurselor materiale ┼či intelectuale c─âtre ├«ntre┼úinerea ┼či dezvoltarea ma┼činii de stat ┼či a armatei.

├Än baza acestor dou─â ipoteze de lucru este formulat─â ┼či a treia, ┼či anume c─â exist─â dou─â tipuri de pre┼ú aferente acestei formule istorice de dezvoltare a imperiului, ┼či anume c─â puterea imperial─â presupune ├«n mod absolut absen┼úa libert─â┼úii, pentru c─â libertatea este un pre┼ú pl─âtit pentru existen┼úa imperiului, iar a doua este legat─â de sistemul economic ┼či pleac─â de la o tez─â dezvoltat─â de unul dintre cei mai respectabili istorici ai Rusiei, academicianul Milov, care spune c─â dezvoltarea unui model economic bazat pe munca aservit─â este cel care a poten┼úat dezvoltarea puterii imperiale ruse┼čti.

Exist─â o manier─â de interpretare oarecum deta┼čat─â de evenimentele politice, de drama uman─â de ast─âzi, care prive┼čte aceast─â expansiune a Rusiei c─âtre Ucraina ca pe o direc┼úie facil─â de expansiune a Rusiei, a unui regim care este for┼úat s─â se consolideze prin intermediul r─âzboiului. ┼×i a┼č face o analogie legat─â de una dintre cele mai bune perioade pentru dezvoltarea politic─â a rom├ónilor, cea care a urmat dup─â R─âzboiul Crimeei, de exemplu. S├«ntem la jum─âtatea secolului al XIX-lea, ├«n care are loc ceea ce mul┼úi istorici rom├óni numesc ÔÇ×decolarea politic─â a Rom├ónieiÔÇŁ. Avem ├«n prima parte a secolului al XIX-lea o reintrare a Rom├óniei, a rom├ónilor ├«n istoria politic─â european─â, care are loc pe fondul unei prezen┼úe extrem de contondente a Rusiei ├«n Balcani, ┼či o decolare politic─â, formarea statului ┼či ulterior independen┼úa, care au loc pe fondul unei retrageri tactice a Rusiei din Europa, din Balcani. Sigur, pentru rom├óni aceasta func┼úioneaz─â. Pentru ru┼či, de┼či perioada cuprins─â ├«ntre 1856 ┼či 1877 este descris─â ca fiind ÔÇ×jugulÔÇŁ Congresului de la Paris, ea ├«nseamn─â paradoxal cea mai rapid─â expansiune teritorial─â ruseasc─â. Este perioada expansiunii teritoriale din Asia Central─â ┼či din Caucazul de Nord, ├«n care Rusia abordeaz─â spa┼úii facile din punct de vedere tehnologic, politic ┼či militar ┼či ob┼úine rezultate spectaculoase, pe care nu le-a pierdut nici ast─âzi, rezultate pe care, de┼či s├«ntem tenta┼úi s─â explic─âm succesele militare ┼či politice ale Rusiei prin performan┼úele aparatului militar, vom vedea, apropiindu-ne de materialul istoric, c─â ele s├«nt ceva mai rafinate ╚Öi vin din modelul de interac┼úiune cu elitele locale din Asia Central─â, dar mai ales din Caucaz. Un model integra┼úionist, ├«n care elitele politice din Caucaz s├«nt asimilate nobilimii ruse┼čti de la Sankt Petersburg, primesc titluri nobiliare ┼či reu┼česc s─â fie introduse ├«n sistem. Deci asta este una dintre explica┼úiile pentru care ve┼úi vedea c─â ast─âzi regimul Putin a sim┼úit nevoia s─â foloseasc─â ├«n campania sa din Ucraina preponderent solda┼úi recruta┼úi din regiunile de sud, pentru care loialitatea fa┼ú─â de Rusia este o chestiune care nu ┼úine de aderen┼úa la valori civice sau politice, ci ┼úine cu prec─âdere de aderen┼úa la ni┼čte valori specifice clanului.

G├«ndirea asta imperial─â a lucrat foarte mult pe principiul bombelor cu explozie ├«nt├«rziat─â. Anumite idei au fost l─âsate s─â fermenteze ┼či abia acum s├«nt detonate de regimul politic. Ceea ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Rusia este practic o r─âsturnare a unei g├«ndiri imperiale care a existat ├«nc─â de la ├«nceputul anilor 2000 ┼či care a fost formalizat─â chiar ├«n 2003 de unul dintre actorii politici importan┼úi pe care ast─âzi ├«l vom descoperi ├«n ipostaze oarecum inedite. Este o basculare de la tipul de imperialism liberal, ├«n baza c─âruia a func┼úionat Rusia post-sovietic─â din 1991 p├«n─â la ├«nceputul anilor 2000, imperialism liberal v─âzut ca un efort rusesc de occidentalizare a ├«ntregului spa┼úiu post-sovietic. Sigur c─â acest imperialism liberal, care pleca de la premisa necesit─â┼úii moderniz─ârii ┼či colabor─ârii cu Occidentul, avea o agend─â na┼úional─â ruseasc─â la baz─â, ├«ns─â fundamentul ideologic ┼či politic al acestui liberalism era modernizarea, adecvarea ├«ntregului spa┼úiu post-sovietic la Occident, evident v─âzut ca spa┼úiu de domina┼úie politic─â absolut─â ruseasc─â, dar ├«ntr-o manier─â dac─â vre┼úi sincronic─â cu ceea ce se ├«nt├«mpla ├«n Occident. ├Än momentul de fa┼ú─â are loc o basculare c─âtre reversul acestui imperialism economic, ┼či anume o punere a accentului pe ├«ngustarea oportunit─â┼úilor moderniz─ârii ┼či alimentarea logicii confrunta┼úionale cu Occidentul. Preistoria acestei logici confrunta╚Ťionale ├«ncepe ├«n 1991, atunci c├«nd, ├«n primul s─âu discurs adresat fo┼čtilor cet─â┼úeni sovietici, Boris El┼ú├«n a pus ├«n mod explicit problema compatrio┼úilor ru┼či r─âma┼či ├«n grani┼úele noului stat. La vremea respectiv─â, Boris El┼ú├«n nu prea ┼čtia ce s─â fac─â cu ace┼čti compatrio┼úi, nu avea pentru ei nici un program politic, ├«ns─â lucrurile au evoluat ├«n paralel cu ceea ce Rusia a perceput ca fiind respingerea Occidentului. O respingere a Occidentului care a venit nu at├«t ├«n baza unui program occidental de excludere a Rusiei, ci mai degrab─â ├«n urma incapacit─â┼úii Rusiei de a administra ra╚Ťional aceast─â tranzi┼úie. Ceea ce a asigurat una dintre premisele fundamentale ale putinismului de ast─âzi, ┼či anume asocierea democra┼úiei ┼či a liberalismului cu anarhia ┼či dec─âderea.

Lucrurile au evoluat ├«n decurs de numai cinci ani, ├«ntre 1991 ┼či 1996. ├Än 1991, una dintre solu┼úiile propuse de El┼ú├«n a fost introducerea unei cet─â┼úenii a Comunit─â┼úii Statelor Independente, care s─â cuprind─â toate statele. Belarusul, Kazahstanul, Uzbekistanul au acceptat aceast─â ini┼úiativ─â, dar Ucraina a respins-o energic, din ra┼úiuni care ┼úineau nu numai de componen┼úa etnic─â a acestei republici, dar ┼či de agenda politic─â a pre┼čedintelui de atunci, Leonid Kravciuk. ├Än 1996, istoria ia o nou─â ├«ntors─âtur─â. El┼ú├«n a lansat un apel (pe care eu l-am resim┼úit ca pe un semnal de alarm─â) c─âtre ├«ntreaga comunitate intelectual─â, umanist─â din Rusia, de a elabora o nou─â idee na┼úional─â. Rusia se afla, la fel ca ┼či acum, ├«ntr-o psihologie, ├«ntr-o isterie a urgen┼úei ideologice. Puterea politic─â, ├«ntr-o manier─â evident─â, contesta faptul c─â de┼čertul cultural-ideologic l─âsat de dispari┼úia Uniunii Sovietice nu fusese ├«nlocuit dec├«t cu autoritatea pre┼čedintelui, f─âr─â ca ├«n jurul acesteia s─â se acumuleze un corpus de idei care s─â dea o direc┼úie de dezvoltare, o direc┼úie civiliza┼úional─â acestei dictaturi. ┼×i atunci apare ├«n 1996 acest apel.

Apelului lui El┼ú├«n i-a r─âspuns un etnograf ╚Öi sociolog, Vladimir Kabuzan, care a publicat rezultatele unui studiu extins al istoriei coloniz─ârii popula┼úiei ruse pe ├«ntreaga suprafa┼ú─â a Uniunii Sovietice, un studiu care con┼úinea ┼či o hart─â etno-lingvistic─â a popula┼úiei ruse din fosta Uniune Sovietic─â, ├«n care el sus┼úinea c─â Rusia fie trebuie s─â anexeze, fie trebuie s─â g─âseasc─â o formul─â de colaborare, de autonomizare lingvistic─â teritorial─â ┼či cultural─â cu o serie de zone, printre care sud-estul Ucrainei, nordul Kazahstanului, o parte a Letoniei ┼či a Estoniei ┼či desigur a Transnistriei. Kabuzan pleca de la o premis─â aparent s─ân─âtoas─â, o premis─â ap─ârut─â pe fondul primului r─âzboi ruso-cecen, care spunea c─â, ├«n aceste condi┼úi,i Rusia trebuie s─â fie gata s─â renun┼úe la posesia unor zone de grani┼ú─â cu popula┼úie non-rus─â. Acesta este momentul c├«nd apare aceast─â g├«ndire legat─â de compatrio┼úi, de comunit─â┼úile ruse┼čti din str─âin─âtatea apropiat─â, dus─â la un nivel ┼čtiin┼úific, ├«ns─â ea a fost rapid preluat─â de puterea politic─â. ├Än perioada sf├«r┼čitului anilor ÔÇÖ90-2000, aceast─â interac┼úiune a Rusiei cu comunit─â┼úile ruse┼čti din str─âin─âtatea apropiat─â avea iar─â┼či un substrat economic, pornea de la premisele necesit─â┼úii modernit─â┼úii ├«n condi┼úiile men┼úinerii acestor leg─âturi, dar ea a fost formalizat─â exact ├«n anul 2000 sub titlul unui document numit ÔÇ×Strategia pentru Rusia ÔÇô agenda pre┼čedintelui 2000ÔÇŁ. Acest document spunea c─â Rusia trebuie s─â ├«┼či reinstaureze influen┼úa politic─â, economic─â ┼či cultural─â ├«n zonele unde exist─â comunit─â┼úi ruse┼čti compacte, prin preluarea, ├«n prim─â instan┼ú─â, a controlului economic. Iar ideea acestei strategii a anului 2000, strategie menit─â s─â fie aplicat─â de pre┼čedintele Putin, a fost preluarea controlului rusesc asupra infrastructurii energetice a acestor republici ├«n contra stingerii datoriilor acumulate de aceste republici imediat dup─â destr─âmarea URSS. Ceea ce s-a ┼či ├«nt├«mplat.

(textul de fa╚Ť─â este o versiune prescurtat─â a conferin╚Ťei sus╚Ťinute de Cosmin Popa ├«n cadrul Conferin╚Ťelor Dilema veche de la Arad, aprilie 2022)

Cosmin Popa este cercet─âtor ╚Ötiin╚Ťific la Institutul de Istorie ÔÇ×Nicolae IorgaÔÇŁ al Academiei Rom├óne, fiind specializat ├«n istoria Rusiei ╚Öi a Uniunii Sovietice.

Foto: EPA-EFE / adevarul.ro

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.