Visul american

Publicat în Dilema Veche nr. 547 din 7-13 august 2014
Visul american jpeg

Prin Europolis, Jean Bart a acaparat simbolic Sulina, cam ├«n felul ├«n care, s─â zicem, un alt prozator, F─ânu┼č Neagu, a luat ├«n posesie Br─âila, sau, mai aproape de noi, un poet, Emil Brumaru, s-a ├«nst─âp├«nit asupra Dolhasc─âi. Nu vreau s─â spun c─â aceste preeminen┼úe reprezint─â neap─ârat ni┼čte monopoluri. Vor fi venind din urm─â scriitori dispu┼či ca, la un moment dat, s─â ofere necesare rebranding-uri literare. (Dovad─â, chiar Dosarul acesta.) Modelul Bucure┼čtilor ne ├«ndrept─â┼úe┼čte s─â fim optimi┼čti, de vreme ce ÔÇ×imaginea standardÔÇť a Capitalei ├«ng─âduie o ├«ntreag─â succesiune de v├«rste: ora┼čul Misterelor unor Bujoreanu sau Baronzi las─â locul metropolei vesele caragiale┼čti, apoi, prin filia┼úie, tainelor vie┼úii de noapte ┼či de taifas din Craii... lui Mateiu Caragiale ┼či tot a┼ča p├«n─â la Mircea C─ârt─ârescu. Sigur c─â, prin compara┼úie, Sulina nu are (┼či n-are cum s─â aib─â) aceea┼či portan┼ú─â. Un subiect prin for┼úa lucrurilor limitat nu poate beneficia de resuscit─âri infinite. Amatorii de ÔÇ×geografii literareÔÇť ┼čtiu bine la ce m─â refer. Dar, chiar ┼či a┼ča, faptul ├«l avantajeaz─â pe Jean Bart.

├Äncerc s─â-mi explic, prin astfel de considera┼úii conjuncturale, relativa uitare care s-a a┼čternut asupra romanului. Relativ─â, pentru c─â, totu┼či, critica literar─â (mai veche sau mai recent─â) l-a comentat aproape f─âr─â excep┼úie favorabil. C─âlinescu a prefa┼úat primele dou─â edi┼úii, Cioculescu ┼či Pompiliu Constantinescu l-au recenzat (├«n Adev─ârul ┼či ├«n Vremea), capriciosul Negoi┼úescu a scris cu simpatie despre el ├«n Istoria... sa. Mai aproape de noi, Ion Bogdan Lefter ┼či Paul Cernat i-au dedicat studii introductive foarte echilibrate. ┼×i totu┼či, Europolis n-a urcat pe primul raft al prozei rom├óne┼čti. Fiecare relectur─â pare s─â stea sub semnul unei a┼čtept─âri contrazise: romanul e realmente bun!

De vin─â pentru aceste p─âreri preconcepute ar putea fi excesul unei calit─â┼úi: inventivitatea epic─â. Se petrec at├«tea (┼či ├«n at├«t de pu┼úin timp) ├«n micul port cosmopolit de la gurile Dun─ârii, ├«nc├«t, de la un moment ├«ncolo, aglomera┼úia aceasta se precipit─â spre melodram─â. Ca nisipurile care, ├«n finalul c─âr┼úii, ajung s─â sufoce naviga┼úia, ├«nt├«mpl─ârile cu iz fatal sufoc─â independen┼úa ac┼úiunii. Printr-un f─âcut, toate personajele care se aliniaz─â la start sf├«r┼česc cum nu se poate mai prost, contrariant, prin raport cu premisele, ┼či previzibil, prin raport cu cli┼čeele. Fratele c─âpitanului Stamati Marulis, a┼čteptat ca un Mesia economic, ├«i va dezam─âgi crunt pe localnici ┼či va muri la cap─âtul unor ├«ncerc─âri disperate de a-┼či asigura p├«inea zilnic─â. Fiica acestuia, Evantia, la ├«nceput o nimfet─â inocent─â ┼či exotic─â (inclusiv prin culoarea pielii, care o singularizeaz─â ├«n proza rom├óneasc─â), ajunge dansatoare ├«ntr-un local de ┼čantanuri, aflat la limita de sus a prostitu┼úiei. De aici p├«n─â la tuberculoz─â (aidoma Margueritei Gautier, ├«n Dama cu camelii) nu mai e dec├«t un pas. Femei de bun─â condi┼úie se sinucid din amor, seduc─âtorii f─âr─â scrupule se mul┼úumesc s─â-┼či tr─âiasc─â singur─âtatea consola┼úi doar de amintiri, cei leza┼úi ├«n noble┼úea sentimentelor pleac─â pentru totdeauna spre alte orizonturi, pentru a-┼či ascunde r─ânile ├«nc─â deschise. Aceast─â degradare ÔÇ×├«n blocÔÇť e, s-o recunoa┼čtem, destul de stereotip─â.

Dac─â ├«ns─â, pe filonul principal, Europolis e amendabil, destule secven┼úe subsidiare se dovedesc excelente. F─âr─â a poetiza (din acest punct de vedere, Bart se desparte categoric de Hoga┼č, cu care a fost asociat), prozatorul reu┼če┼čte totu┼či s─â dea un mare poem al Sulinei. E de-ajuns s─â punem ├«n balan┼ú─â secven┼úele care se petrec altundeva, ca s─â sesiz─âm diferen┼úele de ton. Nici Parisul, ├«n care medicul Tomi┼ú─â descinde ritualic o dat─â la doi ani, nici Guyana Francez─â, ├«n care r─ât─âce┼čte evadatul Nicola, nu ├«ntrunesc tandre┼úea regional─â pe care, ├«nc─â din primele paragrafe ale romanului, o degaj─â a┼čezarea aceasta dun─ârean─â. Forfota etnic─â, multicultural─â, decelabil─â ┼či ├«n amalgamul lingvistic greco-rom├óno-ruso-franco-anglo-italian (┼či, cu pu┼úin efort, lista ar putea continua) e imposibil de rezumat. Avem chiar, ca supliment, ┼či un misterios personaj poreclit ├«n comunitate Ahile Harapul, de┼či originile ├«i s├«nt eline. Avem ┼či o sumedenie de locante, unele mai stricte, altele destinate explicit perdi┼úiei. C├«teva din acestea se legitimeaz─â prin c├«te un mit fondator, cum se ├«nt├«mpl─â cu taverna Peter the Grics, rezultat al unei ├«nt├«mpl─âri tenebroase care ├«mbin─â pirateria cu crima ┼či adop┼úia cu contrabanda. Altele s├«nt scene ale unor orgii marin─âre┼čti pres─ârate cu calambururi de gust ├«ndoielnic (dar tocmai de aceea plauzibile) ┼či urmate de scandaluri ┼či deambul─âri profanatoare. Pe acest fond, nici entuziasmele, nici suferin┼úele (care, aproape f─âr─â excep┼úie, se resimt mai ├«nt├«i ├«n genunchi), nici como┼úiile (fie ele emo┼úionale sau cerebrale) nu mai apar ca exagerate. Sulina din Europolis e un loc al tuturor speran┼úelor ┼či al prea pu┼úinelor posibilit─â┼úi.  ┼×i nu e ├«nt├«mpl─âtor c─â romanul debuteaz─â cu o halucina┼úie colectiv─â pricinuit─â de visul american.

Cosmin Ciotlo┼č este critic literar.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.