Vinul Reformei ┼či burdufurile Ortodoxiei. Noul Testament de la B─âlgrad (1648)

Emanuel CONŢAC
Publicat în Dilema Veche nr. 709 din 21-27 septembrie 2017
Vinul Reformei ┼či burdufurile Ortodoxiei  Noul Testament de la B─âlgrad (1648) jpeg

Una dintre ÔÇ×ideile primite de-a gataÔÇť din cercetarea biblico-filologic─â rom├óneasc─â, idee asupra c─âreia m─â voi opri ├«n articolul de fa╚Ť─â, vizeaz─â profilul teologic al primei traduceri integrale a Noului Testament ├«n limba rom├ón─â. Publicat la Alba Iulia ├«n urma unui proces care s-a ├«ncheiat ├«n 1648, aceast─â masiv─â realizare este asociat─â ├«n mod reflex cu ideile din a╚Öa-numitele predoslovii (i.e. prefe╚Ťe) care justific─â apari╚Ťia acestui produs, revolu╚Ťionar pentru contextul religios rom├ónesc din secolul al XVI-lea. Simion ╚śtefan, ierarhul sub ├«ndrumarea c─âruia a fost tradus ╚Öi tip─ârit Noul Testament, r─âm├«ne cunoscut pentru observa╚Ťia c─â ÔÇ×rum├ónii nu gr─âiescu ├«n toate ╚Ť─ârile ├«ntr-un chip, ├«nc─â neci ├«ntr-o ╚Ťar─â to╚Ťi ├«ntr-un chipÔÇť ╚Öi pentru buna ├«n╚Ťelegerere a necesit─â╚Ťii de a avea un vocabular comun: ÔÇ×bine ╚Ötim c─â cuvintele trebuie s─â fie ca banii, c─â banii aceia s├«nt buni carii ├«mbl─â ├«n toate ╚Ť─âr├«le, a╚Öia ╚Öi cuvintele acealea s├«nt bune carele le ├«n╚Ťeleg to╚ŤiÔÇť. Acest topos nu este original, ci are atestare ├«n Arta poetic─â a lui Hora╚Ťiu, ├«n care citim c─â un cuv├«nt nou creat trebuie s─â fie signatum praesente nota, ÔÇ×b─âtut potrivit uzului curentÔÇť. De altfel, limba englez─â p─âstreaz─â p├«n─â ast─âzi aceast─â asociere, fiindc─â de pe la 1589 ├«nt├«lnim termenul coin (care ├«nseamn─â ╚Öi ÔÇ×moned─âÔÇť) folosit ca verb, cu sensul de ÔÇ×a crea un cuv├«nt nouÔÇť.

Dac─â primele dou─â prefe╚Ťe (c─âtre cititori, respectiv c─âtre principe) s├«nt permanent ├«n aten╚Ťia speciali╚Ötilor interesa╚Ťi de cartea rom├óneasc─â veche, cele dou─âzeci ╚Öi patru de predoslovii-comentariu s├«nt, de regul─â, men╚Ťionate ├«n treac─ât. Consensul actual este c─â ele constituie un text original, primul comentariu biblic de amploare, ├«n limba rom├ón─â. Cercet─âtori din genera╚Ťia veche au citit aceste predoslovii ╚Öi nu au g─âsit ├«n ele nimic suspect, nimic ie╚Öit din canoanele ortodoxiei. ├Äntr-o evaluare devenit─â clasic─â, pe care o dator─âm academicianului Mircea P─âcurariu, ÔÇ×alc─âtuitorii [predosloviilor] nu erau calvini (nici filocalvini), ci rom├óni ortodoc╚Öi care au lucrat ╚Öi la traducerea propriu-zis─âÔÇť (Istoria Bisericii Ortodoxe Rom├óne, vol. 2, 1981, p. 74).

Dup─â cum voi ar─âta mai jos, o lectur─â minu╚Ťioas─â d─â la iveal─â tot soiul de ciud─â╚Ťenii care nu se potrivesc deloc cu profilul teologic al unui c─ârturar fidel tradi╚Ťiei ortodoxe r─âs─âritene. Mai ├«nt├«i, intrig─â faptul c─â autorul anonim al predosloviilor citeaz─â din Biblie f─âr─â a folosi numele ÔÇ×ortodoxeÔÇť ale c─âr╚Ťilor din Vechiul Testament. De pild─â, c├«nd ├«l aduce ├«n discu╚Ťie pe regele David, nu face trimitere la cartea 2 ├Ämp─âra╚Ťi (cum este ea numit─â ├«n Biblia ortodox─â), ci la 2 Samuel (denumire folosit─â de protestan╚Ťi ╚Öi catolici).

Mult mai semnificativ este faptul c─â autorul predosloviilor contrazice cu aplomb m─ârturiile patristice potrivit c─ârora Matei ar fi scris evanghelia ├«n limba ebraic─â ÔÇô ÔÇ×Mul╚Ťi zic c─â n-au scris grecea╚Öte, ce jidovea╚ÖteÔÇť. Cine s├«nt ace╚Ötia? ÔÇ×EreneiuÔÇť (Irineu), Tertulian, ÔÇ×OrighenÔÇť, Atanasie, Ieronim ╚Öi Teofilact. De la un autor fidel tradi╚Ťiei patristice ╚Öi post-patristice ne-am a╚Ötepta la mai mult conservatorism. Din contra, ├«n manier─â tipic protestant─â, autorul noteaz─â: ÔÇ×S─âva c─â [= de╚Öi] mul╚Ťi c─ârturari ╚Ťin a╚Öea, c─â-i scris─â jidovea╚Öte, iar─â mai mul╚Ťi se ├«ndoesc ╚Öi zic c─â au fost grecea╚Öte, ╚Öi nu e ├«n de╚Ö─ârtÔÇť. ├Ändr─âzneala de a contrazice o tradi╚Ťie de un mileniu (de la Irineu la Teofilact) tr─âdeaz─â ├«n autorul prefe╚Ťei un inovator. ├Än secolul al XVI-lea, cei care pun sub semnul ├«ntreb─ârii tradi╚Ťiile patristice s├«nt protestan╚Ťii.

Autorul transilvan trebuie s─â fi citit comentarii precum cele scrise de luteranul Matthias Flacius, care prezint─â zece argumente c─â Evanghelia dup─â Matei a fost scris─â ├«n grece╚Öte. C─ârturarul luteran folose╚Öte, ├«ntre altele, urm─âtorul argument: evanghelistul trebuie s─â fi scris grece╚Öte fiindc─â ├«n Evanghelie se g─âsesc mai multe cuvinte ebraice care s├«nt prezentate ╚Öi ├«n greac─â, anume ÔÇ×EmanuelÔÇť, din primul capitol, ╚Öi ÔÇ×Eli, Eli, Lama SabactaniÔÇť, din capitolul 27. Dac─â Matei, adaug─â Flacius, ar fi scris evanghelia direct ├«n ebraic─â, n-ar fi sim╚Ťit nevoia s─â traduc─â acelea╚Öi cuvinte ├«ntr-o limb─â diferit─â: Argumentul se reg─âse╚Öte ╚Öi ├«n Noul Testament de la B─âlgrad: ÔÇ×De-aici ├«nc─â s─â arat─â c─â-i scris─â grecea╚Öte, c─â s─âva [de╚Öi] au scris ├«n Evangheliia sa multe cuvinte jidove╚Öti, ├«nc─â toate le-au t├«lcuit grecea╚Öte, cumu-i ┬źEmmanuil┬╗, ce s─â zice ┬źDumnedzeu cu noi┬╗ ╚Öi ┬źEli, Eli, lima savatani┬╗, ce s─â zice ┬źDumnedzeul, Dumnedzeul Mieu, c─â ce M─â l─âsa╚Öi┬╗ÔÇť.

S─â admitem ├«ns─â c─â cineva poate s─â r─âm├«n─â ortodox chiar ╚Öi atunci c├«nd intr─â punctual ├«n conflict cu tradi╚Ťia timpurie a Bisericii. Erasmus s-a aflat nu o dat─â ├«n r─âsp─âr cu P─ârin╚Ťii Bisericii, f─âr─â a trece, din acest motiv, ├«n tab─âra protestant─â. Pentru umanistul olandez, Evanghelia dup─â Matei a fost scris─â direct ├«n greac─â. Se poate obiecta, e drept, c─â unii dintre contemporanii lui Erasmus n-ar fi b─âgat m├«na ├«n foc pentru ortodoxia lui. ├Än replic─â, am putea lua ca exemplu un personaj a c─ârui puritate doctrinar─â era indubitabil─â: cardinal Cajetan, dominicanul care ├«l interogase pe Luther la Augsburg ╚Öi care a r─âmas, p├«n─â la final, un implacabil ╚Öi fervent critic al ÔÇ×eroriiÔÇť luterane. Or, Cajetan, care g├«ndea uneori cu mintea lui Erasmus, era ╚Öi el de p─ârere c─â Matei a scris grece╚Öte.

Dac─â facem un pas mai departe ╚Öi intr─âm ├«n teritoriul teologiei, descoperim iar─â╚Öi c─â autorul predosloviilor ├«mprumut─â f─âr─â nici o re╚Ťinere din teologia Reformei. Dintre numeroasele exemple pe care le-am putea invoca, z─âbovim asupra unuia singur. ├Än prefa╚Ťa Epistolei lui Iacov g─âsim o idee tipic reformat─â, anume c─â Hristos poate fi ÔÇ×apucatÔÇť prin credin╚Ť─â: ÔÇ×Iar─â Pavel apostol gr─âia╚Öte de credin╚Ťa dereapt─â [= adev─ârat─â] carea are ├«n toat─â vreamea fapte bune ╚Öi cu carea ne ├«nderept─âm [= justific─âm] ├«naintea lui Dumnez─âu. C─â aceast─â credin╚Ť─â iaste m├«na sufletului omului cre╚Ötin cu carea prinde pre Hristos, cu toate bun─ât─â╚Ťile, de-l face al s─âuÔÇť (ÔÇ×Predoslovie a c─âr╚Ťiei lui Iacov ApostolÔÇť).

Imaginea de mai sus este comun─â ├«n scrierile protestan╚Ťilor. Cine are r─âbdare s─â r─âsfoiasc─â tomurile ÔÇ×clasicilorÔÇť Reformei (Martin Luther, Jean Calvin, Theodore Beza) sau ale autorilor protestan╚Ťi din genera╚Ťiile urm─âtoare ajunge inevitabil la acest loc comun. ├Än spa╚Ťiul rom├ónesc, prima atestare a acestei idei se g─âse╚Öte la Coresi, ├«n T├«lcul evangheliilor (1567) cea mai reformat─â dintre toate scrierile tip─ârite de el: ÔÇ×C├«nd zicem cum [cu] credin╚Ťa ne isp─âsim [= m├«ntuim], a╚Öa ├«n╚Ťeleagem: cum ne iaste m├«na cu ce prindem ╚Öi apuc─âm ce ne trebuia╚Öte ╚Öi tragem c─âtr─â noi, mai ├«n acela chip ╚Öi lucrul sufletului cuprindem, apuc─âm ╚Öi tragem la noi cu credin╚Ť─â dereapt─â [= adev─ârat─â] sau cu creadere [= convingere].ÔÇť O formulare mult mai sofisticat─â ├«nt├«lnim ├«n celebra M─ârturisire de credin╚Ť─â atribuit─â lui Chiril Lucaris, care dedic─â un ├«ntreg articol acestei probleme: ÔÇ×Credem c─â prin credin╚Ť─â este ├«ndrept─â╚Ťit omul, nu prin fapte. Dar c├«nd spunem ┬źcredin╚Ť─â┬╗, ├«n╚Ťelegem corelativul credin╚Ťei, care este dreptatea lui Hristos, pe care credin╚Ťa, ├«mplinind rolul m├«inii, o apuc─â ╚Öi ne-o aplic─â pentru m├«ntuireÔÇť.

Precum se ╚Ötie, documentul confesional atribuit ÔÇ×patriarhului calvinÔÇť a fost comb─âtut de-a lungul ╚Öi de-a latul lumii ortodoxe. M─ârturisirea lui Dosithei, publicat─â ├«n 1672, are ca obiect deconstruirea sistematic─â a confesiunii lucariene: ÔÇ×Credem c─â nu ├«n mod simplu, prin credin╚Ť─â, este ├«ndrept─â╚Ťit omul, ci prin credin╚Ťa care lucreaz─â ├«n dragoste, adic─â prin credin╚Ť─â ╚Öi fapte. C├«t despre [ideea potrivit c─âreia] credin╚Ťa ├«mpline╚Öte rolul m├«inii care apuc─â dreptatea lui Hristos ╚Öi ne-o aplic─â spre m├«ntuire, o socotim a fi departe de toat─â evlavia.ÔÇť

Urm─âtoarele ├«ntreb─âri s├«nt inevitabile. Cum reconciliem ideea c─â autorul predosloviilor nu era filocalvin cu faptul c─â unele idei din predoslovii s├«nt condamnate ca eretice la Sinodul de la Ierusalim (1672)? Despre Simion ╚śtefan se afirm─â adesea c─â a fost un bun diplomat: a respectat formal direc╚Ťiile trasate de superintendentul calvin, sub jurisdic╚Ťia c─âruia lucra, dar n-a acceptat nici un compromis doctrinar. S─â nu fi ╚Ötiut arhiepiscopul B─âlgradului de con╚Ťinutul calvinizant al prefe╚Ťelor? Nu recuno╚Ötea ├«n ele teologia taberei protestante, care ├«l presa s─â introduc─â Reforma ╚Öi ├«n bisericile rom├óne╚Öti? De ce accept─â ierarhul transilv─ânean, canonizat de Biserica Ortodox─â Rom├ón─â ca sf├«nt, ├«n 21 iulie 2011, s─â publice o ├«nv─â╚Ť─âtur─â care ├«n spa╚Ťiul ortodox a fost ulterior condamnat─â ca fiind ÔÇ×departe de toat─â evlaviaÔÇť? ├Äntr-un material omagial realizat de Lucia Toader ╚Öi prezentat ├«n emisiunea Universul credin╚Ťei* se afirm─â c─â ÔÇ×toate eforturile lui [Simion ╚śtefan] se ├«ndreptau spre st─âvilirea calviniz─ârii rom├ónilorÔÇť. Dar predosloviile din Noul Testament din 1648 spun alt─â poveste, care ├«nc─â n-a fost reconstituit─â ├«n toate detaliile ei: efervescen╚Ťa teologic─â a Reformei a spart burdufurile vechii dogme. N-ar fi ├«ns─â prima dat─â c├«nd, ├«n prezentarea unor episoade din istoria cultural─â a rom├ónilor, TVR se conduce dup─â dictonul care a f─âcut carier─â ├«n ╚Ť─ârile comuniste: ÔÇ×Prezentul ├«l cunoa╚Ötem, viitorul sper─âm s─â-l afl─âm, dar trecutul r─âm├«ne greu de prezis cu certitudineÔÇť. 

* Reportajul a fost publicat pe YouTube ├«n data de 29 iulie 2015. 

Emanuel Con╚Ťac este conferen╚Ťiar univ. la Institutul Teologic Penticostal din Bucure╚Öti ╚Öi coordonator al colectivului de revizuire a Bibliei Cornilescu (EDCR). Cea mai recent─â carte publicat─â: Noul Testament de la B─âlgrad (1648) ╚Öi Reforma. Studiu istorico-filologic.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.