Viaţa în Frumoasa

Ştefan SUSAI
Publicat în Dilema Veche nr. 225 din 7 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ştefan SUSAI Viaţa în Frumoasa Pe la mijlocul anilor ’80 se construia în Iaşi un cartier select. Situat lîngă vechea mănăstire Frumoasa, cartierul urma sa îi aibă ca locatari pe ateii secretari şi funcţionari din PCR. Cartierul urma să aibă blocuri atrăgătoare de 3 şi 4 etaje acoperite cu ţiglă. În fiecare zi treceam vrăjit prin cartier în drum spre liceu. Îmi spuneam: "aici voi locui!". Eram sătul de cartierul muncitoresc Mircea, unde distanţa dintre blocuri făcea ca de soare să beneficieze doar locatarii de la ultimele etaje. Deschiderea Combinatului de Utilaj Greu a schimbat destinaţia cartierului Frumoasa. Mii de reprezentanţi ai "clasei muncitoare" au primit locuinţele destinate comuniştilor. Acea repartiţie, dată pe criterii de clasă şi pentru meritul de a fi contribuit cu generozitate la politica demografică a cuplului Nicolae şi Lenuţa, a umplut blocurile. Vremurile s-au schimbat. Locuitorii sînt însă cam aceiaşi: nici ţărani, nici orăşeni. E acea categorie care a fugit de sapă la oraş, dar aici nu a avut nici darul muncii şi nici voinţa de a învăţa. La un moment dat, m-am mutat în cartierul visurilor mele. Imediat am fost luat la ochi. "Vă văd la televizor", îmi zice un "vecin". "Ce faceţi cu atîtea cărţi?", mă întreabă altul. Iritat, răspund: "...pun cărţile sub mobilă, în funcţie de cum se clatină". Chiar m-au crezut. Vecinii au devenit, în scurt timp, coşmarul vieţii mele. Urletele animalice ale copiilor, scuipatul seminţelor pe scară, consumul de alcool lîngă bloc, scrijelitul pereţilor şi bîrfele mi-au otrăvit viaţa. "Sînt copii, şi dacă distrug ceva şi înjură înseamnă că sînt sănătoşi şi au energie. Fă şi tu un copil şi apoi să dai lecţii", îmi aruncă un vecin-proletar. "Cum îţi permiţi să vii şi să ne dai cărţi despre creşterea copiilor?", îmi aruncă altul după ce le-am împăţit volumul Cum să îţi educi copilul. Disperat, am început să pun afişe de genul "În această scară trăiesc şi oameni, nu doar animale". Cum acasă vin des în vizită parlamentari şi oficiali locali, m-am transformat în om de servici. Cu 10 minute înainte mătur scara şi strîng pet-urile. Vizitele politicienilor se reflectă şi la întreţinere. Pe listă figuram cu o persoană în plus. "Am văzut eu că intră mulţi la dvs.", mi-a spus, cu ură, o fostă muncitoare realizată profesional după revoluţie, cînd a devenit şefă de scară. Grădina, odată o adevărată oază de verdeaţă, a fost distrusă de micii derbedei. Cui să te plîngi? Mulţi locuitori din Frumoasa au decis să se înrudească. În treninguri şi capoate înflorate, se merge de la un bloc la altul la "cuscru", "naşă", fini, socri etc. A fi cununat de şefa de scară sau de cine ştie ce băiat "realizat" prin Italia a devenit ceva de invidiat. Rubedeniile stau seara pe la scări şi beau din pet-uri, invitînd şi odraslele să tragă o duşcă. În urmă cu cîţiva ani, Mircea Mihăieş spunea că şi-a reamenajat spaţiul verde de la bloc. Se trezeşte apoi în cutia poştală cu un bilet: "aici nu-i auşviţu, să pui cătuşe la flori". Şi eu am primit un bilet după ce dimineaţa la 6 puneam gard viu. "Dacă nu te linişteşti, vom suna la televiziune cînd ai emisiune în direct". Repet, atunci cînd sînt oprit, că vreau doar linişte şi curăţenie. Mutre tîmpe mă privesc fără să mă înţeleagă. Cum sun des la 112, poliţia îşi face apariţia, iar vecinii comentează: "iar a sunat nebunul, că nu mai poţi asculta muzică în casa ta...". Mă întîlnesc prin cartier cu profesori şi scriitori. Ne plîngem de milă din cauza vecinilor care, recunoscători comuniştilor pentru repartiţia locuinţei, aplică picătură cu picătură politica "moarte intelectualilor". Un cartier frumos şi relativ nou, într-o zonă rezidenţială a Iaşiului, seamănă tot mai mult cu oraşul Pripiat părăsit în urma accidentului de la Cernobîl şi devastat de trecerea timpului. În Frumoasa, accidentul nuclear invocat e doar o adiere de vînt pe lîngă distrugerile provocate de clasa muncitoare şi demnii ei urmaşi.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.