Vest-europenii mai au încă de învăţat de la est-europeni

Timothy SNYDER
Publicat în Dilema Veche nr. 276 din 28 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Una dintre dificult─â┼úile majore ├«n construc┼úia unei "culturi comune europene" este aceea a "diferen┼úelor culturale" dintre diferitele zone ale Europei, delimitate ├«nc─â din timpul R─âzboiului Rece. Cum se poate ├«mp─âca atunci proiectul de "extindere" european─â cu cel de aprofundare a solidarit─â┼úii? Una dintre abord─âri consider─â c─â solidaritatea este o chestiune ce ┼úine mai degrab─â de moral─â ┼či de ac┼úiunea pozitiv─â, dec├«t de o simpl─â redistribu┼úie echitabil─â a bunurilor. Acelor europeni pentru care solidaritatea conteaz─â, ├«mi permit s─â le semnalez o problem─â ┼či totodat─â o ┼čans─â: absen┼úa unei istorii comune a Estului ┼či a Vestului Europei. De┼či ar fi dificil─â trasarea unor corela┼úii precise, pare destul de clar c─â ideea solidarit─â┼úii europene s-a dezvoltat concomitent cu con┼čtientizarea unei istorii europene comune. ├Äntr-o anumit─â m─âsur─â, este vorba de istoria unor evenimente ┼či epoci care au avut relevan┼ú─â pentru ├«ntregul continent, de tipul celor reprezentate ast─âzi pe bancnotele europene. Mai precis ├«ns─â, este vorba de istoria comun─â pe care ┼ú─ârile membre ale Uniunii Europene au dezvoltat-o de la finalul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial p├«n─â ast─âzi. De┼či fiecare na┼úiune ├«n parte are o interpretare proprie a acestei istorii comune, nu cred c─â am gre┼či prea mult dac─â am rezuma istoria postbelic─â a Vestului Europei astfel: Al Doilea R─âzboi Mondial ne-a ar─âtat limpede c─â trebuie s─â domneasc─â pacea. Procesul de integrare european─â urma s─â promoveze at├«t pacea, c├«t ┼či prosperitatea. Ce ar putea fi gre┼čit ├«n aceast rezumat? Precum se ├«nt├«mpl─â cu toate istoriile, momentul de ├«nceput e crucial. ├Än acest caz, ├«nceputul e 1945 " un an ├«n care, ├«ntr-adev─âr, s-au tras ni┼čte ├«nv─â┼ú─âminte ┼či totodat─â momentul optim ├«n care se putea ├«ncepe reconcilierea franco-german─â, ┼či astfel, proiectul european. Acela┼či an ├«ns─â semnific─â lucruri total diferite ├«n Europa de Est, pentru cei mai mul┼úi dintre locuitorii statelor admise ├«n Uniune ├«n 2004 ┼či 2007. Pentru ace┼čtia, 1945 ├«nseamn─â doar trecerea de la o ocupa┼úie la alta: de la cea nazist─â la cea sovietic─â. Este de fapt ├«nceputul a dou─â genera┼úii de conducere comunist─â, nu tocmai o surs─â de progres pentru cei mai mul┼úi oameni. Tot ├«n 1945, Germania " dar ┼či Austria ├«ntr-o m─âsur─â mai mic─â " a ob┼úinut ┼čansa unui nou ├«nceput istoric. Participarea Germaniei de Vest " Germaniei de azi " la proiectul european s-a contopit cu ├«ncercarea de a absolvi na┼úiunea de atrocit─â┼úile comise ├«n timpul r─âzboiului. Aceast─â ├«ncercare a ├«nsemnat dezvoltarea unei rela┼úii speciale cu statul Israel, dar ┼či un Ostpolitik cu Uniunea Sovietic─â ┼či sateli┼úii ei est-europeni, purtat─â at├«t de cre┼čtin-democra┼úi, c├«t ┼či de social-democra┼úi. Dup─â ┼čaizeci de ani, efortul germanilor, dac─â nu ├«ncheiat, a fost f─âcut ├«ntr-un mod onorabil, astfel ├«nc├«t se poate considera c─â ┼či-au c├«┼čtigat dreptul de a spune c─â istoria lor a re├«nceput ├«n 1945. Pentru pu┼úini est-europeni, ├«ns─â, lucrurile stau la fel. Dup─â Holocaust, centrul istoriei politice evreie┼čti s-a mutat ├«n Israel, nu ├«n Estul Europei, iar ├«ncerc─ârile Germaniei de a avea o rela┼úie corect─â cu Israel (┼či cu alte comunit─â┼úi evreie┼čti) a avut pu┼úine reverbera┼úii ├«n Est. Mai mult, Ostpolitik nu a fost o ├«ncercare de a se adresa societ─â┼úilor estice, c├«t una de ├«mbun─ât─â┼úire a rela┼úiilor cu regimurile comuniste, ├«n special cu Uniunea Sovietic─â ┼či Germania de Est. Dac─â aceasta a fost o abordare oportun─â la acel moment, r─âm├«ne de discutat " ├«n opinia mea, per total, a fost o op┼úiune corect─â. Dar Ostpolitik nu ofer─â nimic generos ├«ntr-o Europ─â de Est eliberat─â de comunism. Acelea┼či politici care i-au putut convinge pe germani c─â o pot lua de la cap─ât ├«n 1945 s├«nt neconving─âtoare ├«n Est. Mai mult, est-europenii ┼čtiu c├«teva lucruri importante despre ocupa┼úia german─â care au fost omise de istoriografia vestic─â. Ei ┼čtiu, de exemplu, c─â frontul de est a fost mult mai important dec├«t cel de vest ├«n stabilirea deznod─âm├«ntului r─âzboiului. De asemenea, ei ┼čtiu c─â ocupa┼úia german─â ├«n est a fost mult mai brutal─â dec├«t ├«n ┼ú─ârile vestice. Ei ┼čtiu, mai mult, c─â Holocaustul nu epuizeaz─â bilan┼úul victimelor civile ale nazismului. Nici un polonez sau evreu, de exemplu, n-ar putea s─â confunde insurec┼úia din ghettoul evreiesc din 1943 cu r─âscoala din Var┼čovia din 1944, ceea ce se ├«nt├«mpl─â frecvent ├«n vest. Faptul c─â francezii nu ┼čtiu despre revolta din Var┼čovia denot─â o anumit─â lips─â de interes ├«n ceea ce prive┼čte dimensiunea rezisten┼úei fa┼ú─â de nazi┼čti. Dac─â germanii n-au auzit de ea ├«nsemn─â c─â nu s├«nt con┼čtienti de faptul c─â trupele germane au omor├«t zeci de mii de civili, culc├«nd apoi la p─âm├«nt un cartier al unei capitale europene. Istoricii germani ┼či elitele germane ┼čtiu, desigur, toate aceste lucruri. Problema este ├«ns─â una de educa┼úie public─â. At├«ta timp c├«t istoriografia Vestului Europei va r─âm├«ne nemodificat─â, oamenii din Vestul Europei vor avea mereu probleme ├«n a ├«n┼úelege ac┼úiunile celor din Est. De exemplu, decizia polonezilor de a trimite trupe ├«n Irak (o gre┼čeal─â, am putea spune acum, ├«mpreun─â cu ├«ntreaga popula┼úie polonez─â) nu poate fi ├«n┼úeleas─â f─âr─â a avea o idee despre istoria polonez─â postbelic─â. Experien┼úa comunist─â a polonezilor i-a f─âcut mai sensibili la argumentele despre libertate, de tipul celor propuse de America. De asemenea, ├«mpotrivirea polonezilor fa┼ú─â de un muzeu care s─â-i comemoreze pe etnicii germani expulza┼úi din ┼úar─â vine tot dintr-o anumit─â experien┼ú─â istoric─â. ├Än ambele cazuri, absen┼úa unei istorii comune europene, care s─â cuprind─â at├«t Estul, c├«t ┼či Vestul, duce la ne├«n┼úelegeri ┼či lips─â de solidaritate. Reac┼úia franco-german─â la politica polonez─â fa┼ú─â de r─âzboiul din Irak a subliniat pro-americanismul f─âr─â discern─âm├«nt al polonezilor. De fapt, acest sentiment fa┼ú─â de America s-a dezvoltat, natural, pe baza experien┼úelor poloneze din timpul R─âzboiului Rece. Se aude frecvent din gura germanilor, uneori chiar a unor universitari germani, c─â polonezii nu s├«nt ├«n stare s─â discute despre expulzarea germanilor pentru c─â ar fi un subiect tabu. Mai mult, problema e considerat─â un semn de na┼úionalism polonez. De fapt, polonezilor le e team─â de faptul c─â germanii chiar nu ├«n┼úeleg c├«t de vaste au fost expulz─ârile operate ├«n timpul nazi┼čtilor ┼či a celor dou─â ocupa┼úii sovietice. De asemenea, polonezii cred c─â germanii nu au ajuns ├«nc─â la o ├«n┼úelegere exact─â ┼či o acceptare total─â a evenimentelor de dinainte de 1945, care au dus de fapt la expulz─âri. Viitorul solidarit─â┼úii europene depinde de o reinterpretare a trecutului recent. F─âr─â o cunoa┼čtere istoric─â profund─â a Estului, publicul larg european va putea fi oric├«nd manipulat de argumente simpliste generate de prejudec─â┼úile na┼úionale. Liderii europeni, chiar dac─â ┼čtiu aceste adev─âruri istorice sau nu, vor fi tenta┼úi s─â foloseasc─â asemenea argumente na┼úionaliste pentru a influen┼úa dezbaterile politice din ┼ú─ârile lor. Mai mult, va fi foarte greu pentru est-europeni s─â se considere membri deplini ai proiectului european, at├«ta timp c├«t experien┼úele lor din ultima jum─âtate de secol nu se vor reg─âsi ├«ntr-o istoriografie european─â mai cuprinz─âtoare. Aceste experien┼úe istorice s├«nt suficient de similare ├«n Est ┼či suficient de diferite fa┼ú─â de Vest, ├«nc├«t extinderea Uniunii de dup─â 2004 s─â duc─â la noi dificult─â┼úi. Europenii trebuie s─â g─âseasc─â o cale de a rescrie istoria astfel ├«nc├«t at├«t Vestul, c├«t ┼či Estul continentului s─â fie corect reprezentate. Acest demers presupune ├«ns─â acceptarea a dou─â mari adev─âruri: o dat─â, faptul c─â epicentrul suferin┼úei ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial a fost ├«n Est, nu ├«n Vest, apoi faptul c─â timp de patru decenii, cet─â┼úenii ┼ú─ârilor din Est au trecut prin jugul comunist, nu prin integrare european─â. Ar trebui s─â fie simplu totu┼či s─â putem accepta dimensiunea exact─â a terorii naziste ┼či comuniste. Uniunea European─â e p├«n─â la urm─â o construc┼úie anti-totalitar─â. ├Än practic─â ├«ns─â, acest lucru necesit─â un efort de umilin┼ú─â. Se spune frecvent azi c─â America poate ├«nv─â┼úa de la europeni unde duc r─âzboiul total ┼či teroarea politic─â, pentru c─â ace┼čtia din urm─â au experimentat din plin ororile secolului XX. E foarte adev─ârat. Dar, la fel de bine, ┼či vest-europenii mai au ├«nc─â de ├«nv─â┼úat de la est-europeni. Timothy Snyder este profesor la Yale University, specializat ├«n istoria Europei de Est. A publicat, ├«ntre altele, volumele The Reconstruction of Nations: Poland, Ukraine, Lithuania, Belarus, 1569-1999 (Yale University Press, 2003); Sketches from a Secret War: A Polish ArtistÔÇÖs Mission to Liberate Soviet Ukraine (Yale University Press, 2005); The Red Prince: The Secret Lives of a Habsburg Archduke (Basic Books, 2008). traducere de Florin POENARU (text ap─ârut ini┼úial ├«n Index on Censorship ┼či ob┼úinut prin Eurozine)

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.