Vasile GHEŢĂU <p>Trăim mai mult ca altădată?</p>

Publicat în Dilema Veche nr. 262 din 24 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Modernizarea societ─â┼úii a fost ┼či o ofensiv─â continu─â ├«mpotriva bolii ┼či a mor┼úii. Progresele au fost ┼či s├«nt remarcabile. Au fost reduse spectaculos, mai ├«nt├«i, decesele cauzate de bolile infec┼úioase ┼či parazitare care f─âceau ravagii p├«n─â ├«n primele decenii ale secolului al XX-lea ┼či men┼úineau durata medie a vie┼úii la valori foarte sc─âzute. Progresele remarcabile ├«nregistrate ├«n ┼ú─ârile ast─âzi dezvoltate ├«n ceea ce prive┼čte alimenta┼úia, condi┼úiile de locuit, reformele sanitare ┼či cele sociale, educa┼úia, ca ┼či impactul benefic al factorului medical au determinat reculul constant al mortalit─â┼úii ┼či cre┼čterea rapid─â a duratei medii a vie┼úii. La mijlocul secolului trecut aceasta era de 66 de ani ├«n Europa ┼či ast─âzi este cu zece ani mai mare. ├Än ┼ú─ârile care se plaseaz─â ├«n fruntea ierarhiei mondiale - Japonia, Fran┼úa, Elve┼úia, Suedia - durata medie a vie┼úii este de 81-83 de ani (79 de ani la b─ârba┼úi ┼či 85-86 de ani la femei), valori care au dep─â┼čit toate prognozele lumii ┼čtiin┼úifice din anii 1950-1960. La fel de remarcabil este faptul c─â ├«n aceste ┼ú─âri progresul duratei medii a vie┼úii continu─â, chiar dac─â ceea ce se c├«┼čtig─â este din ce ├«n ce mai modest. P├«n─â unde poate cre┼čte durata medie a vie┼úii (a nu se confunda cu longevitatea)? Speciali┼čtii domeniului se opresc la 100 de ani. Japonia va continua s─â se afle ├«n fruntea ierarhiei mondiale, cu 88 de ani la mijlocul secolului ┼či ating├«nd 100 de ani ├«n anul 2300. I-ar urma Suedia - cu 85 ┼či, respectiv, 97 de ani, Spania, Fran┼úa, Belgia, Norvegia Australia, Malta ┼či Austria - cu 84 ┼či 97 de ani. Durata medie a vie┼úii este adesea confundat─â cu v├«rsta medie la deces ┼či chiar cu v├«rsta medie a popula┼úiei. Eroare flagrant─â. ├Än accep┼úiunea obi┼čnuit─â, durata medie a vie┼úii sau, pentru a folosi termenul ┼čtiin┼úific consacrat, speran┼úa de via┼ú─â la na┼čtere nu este altceva dec├«t sinteza mortalit─â┼úii pe v├«rste dintr-un an calendaristic, sintez─â exprimat─â ├«n anii pe care i-ar tr─âi un n─âscut dac─â genera┼úia din care face parte ar avea pe tot parcursul existen┼úei sale mortalitatea pe v├«rste din acel an calendaristic. Unde se afl─â Rom├ónia ┼či care s├«nt evolu┼úiile din ultimii ani? S─â arunc─âm, mai ├«nt├«i, o rapid─â privire retroactiv─â. La ├«nceputul secolului trecut, durata medie a vie┼úii era, ├«n Regat, de numai 36 de ani. Dup─â 30 de ani, ├«n Rom├ónia Mare, s-a ajuns la 42 de ani. Introducerea antibioticelor, ├«n anii de dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, a avut efecte remarcabile ├«n reducerea mortalit─â┼úii ┼či cre┼čterea duratei medii a vie┼úii. La mijlocul anilor 1950 aceasta a atins 63 de ani, cu 5-6 ani mai mic─â dec├«t ├«n ┼ú─ârile din vestul ┼či nordul Europei. ┼×i ├«n anii 1950-1960 durata medie a vie┼úii a progresat continuu, la ├«nceputul anilor 1970 ├«nregistr├«ndu-se 68 de ani, iar la mijlocul acelora┼či ani, cu aproape doi ani mai mult. Cre┼čterea a fost mai important─â dec├«t ├«n nordul ┼či vestul Europei, pentru c─â ┼či rezervele de reducere a mortalit─â┼úii erau mai mari ├«n ┼úara noastr─â, decalajul reduc├«ndu-se astfel la trei ani. Dinamica ascendent─â a duratei medii a vie┼úii ├«n toat─â perioada postbelic─â a fost stopat─â ├«ncep├«nd cu a doua jum─âtate a anilor 1970. Vom face observa┼úia c─â o situa┼úie similar─â poate fi ├«nt├«lnit─â ┼či ├«n alte ┼ú─âri comuniste, ├«n aceea┼či perioad─â, ceea ce las─â s─â se ├«ntrevad─â c─â sistemul social ┼či-a atins limitele ├«n ceea ce prive┼čte transferul beneficiilor cre┼čterii economice asupra calit─â┼úii vie┼úii. Durata medie a vie┼úii nu a mai progresat, o perioad─â de stagnare instal├«ndu-se ├«n a doua parte a anilor 1970 ┼či ├«n tot deceniul urm─âtor, la valori cu pu┼úin peste 69 de ani. ├Än ┼ú─ârile europene dezvoltate, capitaliste, trendul ascendent a continuat, cu progrese mai consistente ├«n cele din sudul continentului (Italia, Spania, Grecia), la sf├«r┼čitul anilor 1980 durata medie a vie┼úii ajung├«nd la 75-76 de ani. Tranzi┼úia economic─â ┼či social─â ┼či-a pus cu for┼ú─â ┼či brutalitate amprenta pe evolu┼úia fenomenelor ┼či proceselor demografice. Sc─âderea masiv─â a natalit─â┼úii, veritabila explozie a migra┼úiei externe, restructurarea fluxurilor migratorii ├«ntre medii ┼či deteriorarea st─ârii de s─ân─âtate s├«nt rezultate directe ori indirecte ale rigorilor tranzi┼úiei ┼či ├«ndeosebi ale crizei economice care a dominat anii 1990. Putem recunoa┼čte cauzalit─â┼úi obiective, provenite din profunzimea ┼či duritatea schimb─ârilor pe care le-a cunoscut societatea rom├óneasc─â, dar ┼či efecte ale felului ├«n care ea a fost gestionat─â de clasa politic─â. Deteriorarea st─ârii de s─ân─âtate ┼či cre┼čterea mortalit─â┼úii se ├«nscriu ├«n aceast─â ultim─â categorie. Durata medie a vie┼úii a sc─âzut cu aproape un an ├«n prima jum─âtate a anilor 1990. Aparent surprinz─âtor, aproape ├«ntreaga cre┼čtere a mortalit─â┼úii pe v├«rste a avut loc la b─ârba┼úi. Abrogarea brutalelor reglement─âri asupra contracep┼úiei ┼či ├«ntreruperii sarcinii a avut un vizibil efect benefic asupra s─ân─ât─â┼úii femeilor. Evolu┼úiile care au urmat ├«n ultimii ani ai deceniului trecut ┼či dup─â anul 2000 s├«nt constant pozitive. Mortalitatea pe v├«rste este ├«n regres ┼či durata medie a vie┼úii - ├«n cre┼čtere. Valorile pentru anul 2007 s├«nt de aproape 70 de ani la b─ârba┼úi ┼či de aproape 77 de ani la femei. Evolu┼úia nu este surprinz─âtoare. Dac─â vom examina cu aten┼úie statisticile referitoare la consumul alimentar al popula┼úiei, la ├«nzestrarea locuin┼úelor cu echipamente electrocasnice, la condi┼úiile de locuit, la dotarea cu autoturisme, la nivelul de educa┼úie ori la serviciile medicale, vom remarca schimb─âri pozitive incontestabile. Cre┼čterea duratei medii a vie┼úii s-a desf─â┼čurat ┼či se desf─â┼čoar─â ├«n ┼ú─ârile europene paralel cu accentuarea procesului de ├«mb─âtr├«nire demografic─â, de cre┼čtere a ponderii popula┼úiei v├«rstnice. De altfel, dac─â vom urm─âri cele dou─â evolu┼úii ├«n timp, vom observa c─â ├«n orice genera┼úie uman─â, de oriunde ┼či de oric├«nd, mortalitatea a fost ┼či a r─âmas aceea┼či - 100%. Ceea ce a rezultat din ├«ntregul progres economic, social ┼či medical al societ─â┼úii umane nu a fost altceva dec├«t ├«mpingerea continu─â a deceselor la v├«rste din ce ├«n ce mai avansate ┼či, implicit, cre┼čterea duratei medii a vie┼úii. Din p─âcate, pozi┼úia Rom├óniei ├«n context european r─âm├«ne inacceptabil─â. S─ân─âtatea individului depinde de o multitudine de factori. Nivelul de trai, condi┼úiile de locuit, calitatea asisten┼úei medicale, s─ân─âtatea mediului reprezint─â doar o parte dintre ace┼čtia. Rom├ónia nu are o strategie care s─â vizeze coerent ┼či pe termen lung s─ân─âtatea popula┼úiei. A┼ča-numitele programe na┼úionale de s─ân─âtate ├«n┼čirate pe site-ul Ministerului S─ân─ât─â┼úii s├«nt simple vorbe. Nu vom g─âsi o analiz─â competent─â a st─ârii de s─ân─âtate, priorit─â┼úi, obiective ┼či ┼úinte cuantificate, rapoarte anuale de realizare a programelor ┼či de impact asupra s─ân─ât─â┼úii popula┼úiei. Starea asisten┼úei medicale este cea pe care o cunoa┼čtem. Pe de alt─â parte, dac─â ne uit─âm ├«n jurul nostru ┼či observ─âm stilul de via┼ú─â al oamenilor putem ├«n┼úelege mai bine de ce durata medie a vie┼úii este at├«t de departe de ┼ú─ârile dezvoltate. Grija pentru s─ân─âtate este ┼či o problem─â de stil de via┼ú─â. Iar stilul de via┼ú─â este expresia gradului de civiliza┼úie material─â ┼či spiritual─â.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.