„Valoarea unei clădiri de patrimoniu nu e dată doar de formă și aspect estetic“ – interviu cu Matei SUMBASACU

Publicat în Dilema Veche nr. 731 din 22-28 februarie 2018
„Valoarea unei clădiri de patrimoniu nu e dată doar de formă și aspect estetic“ – interviu cu Matei SUMBASACU jpeg

Ce înseamnă faptul că Bucureștiul este un oraș vulnerabil din punctul de vedere al unui inginer de structuri?

Misiunea principală a unui inginer constructor este de a se asigura că oamenii folosesc și locuiesc în clădiri sigure – clădiri care să poată suporta eforturile la care vor fi supuse de-a lungul vieții lor. Vulnerabilitatea seismică a Bucureștiului, din punctul de vedere al unui inginer constructor structurist, este dată de insuficienta protecție a fondului construit în fața posibilelor acțiuni seismice ce pot apărea aici.

De ce riscăm să pierdem clădirile de patrimoniu din București, în caz de seism?

Multe dintre clădirile de patrimoniu sau din zone protejate sînt clădiri construite înainte de 1940 și, deci, înainte de momentul cînd acțiunea seismică a început să fie luată oarecum în considerare, oficial, în procesul de proiectare și construire. Totuși, de-abia după cutremurul din 1977 s-a reușit o schimbare a codurilor de proiectare și o adaptare la specificul cutremurelor vrîncene. Așadar, aproape orice clădire proiectată înainte de 1977 are neajunsuri din punct de vedere al proiectării antiseismice. Pe lîngă faptul că multe dintre ele nu au fost proiectate pentru cutremur, clădirile de patrimoniu din București au fost ignorate foarte mult timp, nefiind întreținute și fiind lăsate să se degradeze în fața factorilor de mediu. Această combinație nefericită de factori a avut ca rezultat fragilizarea fondului construit de patrimoniu și vulnerabilizarea Bucureștiului în fața unui viitor cutremur.

Cum se poate preveni un dezastru seismic în zonele protejate? Cum se comportă clădirile vechi la un seism mare?

Dezastrul seismic are două mari componente: pierderi de vieți omenești și pierderi materiale. Pentru o situație ca aceea a Bucureștiului, prioritatea pentru următorii ani ar trebui să fie strategii de limitare a numărului de victime.

Pe termen lung, bineînțeles, singura soluție veritabilă este consolidarea clădirilor pentru a le asigura în fața acțiunii seismice vrîncene. Pentru clădirile de patrimoniu, strategia trebuie să fie diferită de cea folosită în cazul clădirilor fără valoare deosebită arhitecturală/patrimonială, deoarece intervențiile trebuie să fie cît mai puțin intruzive posibil. Nu multă lume e conștientă de faptul că valoarea unei clădiri de patrimoniu nu e dată doar de formă și aspect estetic – valoarea unei clădiri istorice stă deopotrivă și în materialele folosite la construcție, tehnicile constructive folosite, cronologia construcției și altele. Astfel, atunci cînd intervenim pentru consolidarea unei asemenea clădiri, intervenția trebuie să fie minimală, dar suficientă cît să asigure un comportament seismic adecvat. De obicei, datorită faptului că vorbim în special de clădiri cu regim de înălțime redus și construite din zidărie, intervențiile urmăresc favorizarea unui comportament de „cutie rigidă“ al clădirilor consolidate – un tip de comportament unde eforturile seismice sînt, în cuvinte simple, preluate de pereții paraleli cu axa mișcării seismice, și nu de cei perpendiculari pe aceasta (pereții de zidărie fiind foarte fragili la mișcările seismice perpendiculare pe ei). 

Matei Sumbasacu este inginer constructor, specializat în proiectarea și analiza structurilor din regiuni seismice. În 2016, a fondat Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic.

a consemnat Edmond NICULUȘCĂ

Foto: Ema Cojocaru

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Inghetata cu alune de padure  Surse foto shutterstock 1253090095 jpg
Înghețata de casă, din nou la modă. Cele mai simple și sănătoase rețete alese de români: „Dacă vrem un gust mai dulce putem să...”
În plin sezon estival, românii redescoperă gustul autentic al înghețatei făcute în casă. Tendința este alimentată de dorința tot mai mare pentru produse naturale, dar și de accesul facil la aparate de înghețată moderne, care simplifică procesul de preparare.
Laura Cosoi, foto Instagram jpg
Laura Cosoi, concediu de vară cu autorulota: „Fără semnal”. Locul care i-a trezit amintiri din copilărie
Laura Cosoi (43 de ani) se bucură din plin de zilele de vară. Vedeta a plecat cu autorulota în vacanță alături de familie, iar weekendul trecut a ajuns într-un loc în care nu mai fusese din copilărie.
titularizare mehedinti FOTO Corina Macavei
Titularizarea 2025. Aproape 40.000 de candidați sunt așteptați să susțină proba scrisă. Lista posturilor vacante, sub semnul întrebării
Aproape 40.000 candidați care au trecut cu bine inspecția/proba practică sunt așteptați marți, 15 iulie 2025, să susțină proba scrisă a concursului de Titularizare 2025. Este vara în care lista posturilor vacante este mai incertă ca niciodată.
sand 3056888 1280 jpg
Insula faimoasă din Europa unde turiștii riscă amenzi uriașe dacă iau scoici, nisip sau pietricele de pe plajă. E vizitată des de români
Insula faimoasă din Europa unde turiștii riscă amenzi uriașe dacă iau scoici, nisip sau pietricele de pe plajă. E vizitată des de români.
judecator decizie
O mamă cu cinci copii nu a primit acordul instanței să plece cu familia în Italia. Motivul invocat de judecător
Judecătoria Vaslui a respins cererea unei femei de a pleca în străinătate cu toți cei cinci copii ai săi, în condițiile în care primul soț al acesteia nu a putut fi găsit pentru a-și exprima acordul.
Incidente la meciul dintre Universitatea Craiova si FCU Craiova 1948 pe 3 decembrie 2022 FOTO Mediafax (1) jpg
Maia Sandu Ursula von der Leyen Antonio Costa FOTO Facebook jpg
Rusia acuză NATO că transformă Republica Moldova într-un „berbec militar” anti-rus
Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR) susține că NATO ar pregăti Republica Moldova pentru un eventual conflict militar cu Rusia, transformând-o într-un „cap de pod” pe flancul estic al Alianței.
Banner mincinoși
Și vedetele dau la pește! Rețeta de vară a pescarilor Adrian Daminescu și Chef Sorin Bontea: „Merge cu vin alb rece”. Secretul gustului
Și vedetele dau la pește! Rețeta de vară a pescarilor Adrian Daminescu și Chef Sorin Bontea: „Merge cu vin alb rece”
eduard hellvig jpeg
Fostul şef al SRI, Eduard Hellvig, despre presupusa lui implicare în jocurile politice de culise: „Nu doresc să fiu asociat cu niciun proiect. Nici din spate, nici din față”
Fostul șef al SRI, Eduard Hellvig, neagă speculațiile că s-ar afla „în spatele” vreunui joc de putere, subliniind că România nu are nevoie acum de teorii conspiraționiste și lupte de culise.