Vacanța dăunează grav sănătății?

Micile depresii cauzate de vacanță, via timpul liber, au fost subiectul a nenumărate cercetări și studii bazate pe sondaje, provocînd și o sumedenie de descoperiri și revelații.

Astfel, în 2001, doi psihologii olandezi, Ad Vingerhoets și Maaike van Huijgevoort, au prezentat la o reuniune a Societății Americane de Psihosomatice o lucrare intitulată Leisure sickness: An explorative study („Boala timpului liber: un studiu explorativ”).

Potrivit celor doi, există persoane, mai ales cele dependente de muncă, predispuse să dezvolte o afecțiune psihologică atunci cînd sînt în vacanță. Un simptom asemănător cu o depresie pasageră, care se instalează în timpul week-end-ului și care le provoacă dureri de cap, oboseală, dureri musculare și greață. În ceea ce privește vacanțele, tot din cauza acestui simptom, au fost adesea raportate chiar infecții virale și boli precum răceli și gripe. O parte din participanții la acest studiu și-au atribuit starea de inconfort dificultăților de tranziție de la locul de muncă la unul în care ar fi trebui să se relaxeze, stresul resimțit fiind asociat cu călătoriile, precum și cu indispoziția provocată de schimbarea rutinei.

Un alt studiu, al Universității Tilburg (realizat pe un eșantion de 1.128 de bărbați și femei), a confirmat că pînă la 4% din oameni se îmbolnăvesc de-a dreptul în vacanță în virtutea acestei „boli” provocate de timpul liber. 

Doctorul Jerome Nawijn, de la Universitatea de Științe Aplicate NHTV Breda, din Țările de Jos, care a făcut multe cercetări în domeniul stresului provocat de vacanțe, crede că, de fapt, există o „curbă a fericirii”. În primele zile din vacanță, majoritatea oamenilor tind să aibă mai degrabă o dispoziție proastă (cauzată de schimbarea ritmului vieții și, uneori, de oboseala călătoriei). Apoi dispoziția bună revine, se instalează cam pe la mijlocul vacanței, după care scade din nou, doar ca să revină în forță la finalul perioadei de concediu.

„Primele zile ale unei călătorii de vacanță pot fi deosebit de neplăcute, chiar periculoase”, a declarat Nawijn, citat de Washington Post. „În acele zile e cel mai probabil ca oamenii plecați în vacanță să cadă victime ale «diareei călătorului» și chiar cei mai nenorocoși să aibă probleme cardiace.”

Philip Pearce, de la Universitatea James Cook din Australia, a studiat turiștii care vizitează insulele tropicale de-a lungul Marii Bariere de Corali și a descoperit că dispozițiile lor erau deosebit de negative în a doua și a treia zi de vacanță, perioadă în care păreau să dezvolte și cele mai multe probleme de sănătate. Aceste afecțiuni au inclus erupții cutanate, oboseală, alergii, infecții ale urechii și astm. Cu toate acestea, susține profesorul, nu doar un climat nou sau diferențele culturale ne pot face să ne îmbolnăvim: există și o anumită alergie la timpul liber în sine. Un timp liber pe care, fără să ne dăm seama, am început să-l mutilăm din ce în ce mai mult, prin adicțiile provocate de tehnologiile digitale. 

Conectați, în permanență, la o întreagă rețea de informații, mintea a devenit dependentă de un soi de adrenalină provocată în permanență de „noutăți”. Menținut în această stare de alertă, în mod paradoxal, creierul percepe relaxarea ca pe ceva stresant, iar liniștea și deconectarea ca pe un abis fără margini. 

Peste adicția de rețele sociale s-a suprapus însă, în prezent, și telemunca din ce în ce mai prezentă în viața multor angajați din întreaga lume. Deși, în teorie, aceasta ne poate oferi mai mult timp liber, căci exclude drumurile de la serviciu acasă și înapoi și chiar timpii morți, în practică s-a dovedit că telemunca este mult mai acaparatoare, granița dintre viața profesională și cea personală devenind din ce în ce mai slabă.

Pe 1 august, ministrul Economiei din Franța, Bruno Le Maire, a transmis un mesaj prin care și-a îndemnat concetățenii să lase smartphone-ul din mînă pentru a putea profita la maximum de vacanță. „Trebuie să trăiți momentul. Aveți tot restul anului să citiți e-mail-uri, să răspundeți la apeluri profesionale sau să defilați pe rețelele de socializare.”

Ironia face că îndemnul de a renunța la rețelele sociale, de a se deconecta de viața virtuală, pentru a gusta din plin viața reală, a fost postat de ministru pe o rețea socială.