Ur─â ┼či distructivitate

Vera ┼×ANDOR
Publicat în Dilema Veche nr. 256 din 12 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La sf├«r┼čit de octombrie 2008, Palatul Cotroceni a g─âzduit, timp de trei zile, Colocviul Interna┼úional de Psihanaliz─â cu tema "Ur─â ┼či Distructivitate - provoc─ârile psihanalizei ├«n secolul XXI". Colocviul, preg─âtit timp de un an, a reunit asocia┼úii ┼či societ─â┼úi din ├«ntreaga Europ─â care ├«┼či reclam─â ┼či ├«┼či declar─â apartenen┼úa teoretico-clinic─â ┼či practico-terapeutic─â la psihanaliz─â. Lor li s-au al─âturat oameni de cultur─â din Rom├ónia, intelectuali care nu s├«nt captivi ai unor prejudec─â┼úi referitoare la psihanaliz─â ┼či au curajul de a utiliza psihanaliza ca forma de analiz─â ┼či reflec┼úie pentru fenomene care ┼úin de social, art─â, cultur─â, ├«n general. Ini┼úiativa acestui colocviu, ca ┼či a temei lui, a apar┼úinut Colegiului Interna┼úional al Adolescen┼úei (CILA) ┼či doamnei Nadia Bujor, psihanalist─â de origine rom├ón─â stabilit─â la Paris. Cuceri┼úi de tem─â, dar ┼či de ocazia unei deschideri extraordinare, a unei ├«nt├«lniri interna┼úionale la Bucure┼čti, majoritatea grupurilor (fac┼úiunilor) de psihanaliz─â din Rom├ónia au sprijinit proiectul ┼či au muncit pentru realizarea lui. Cele dou─â limbi ale colocviului au fost rom├óna ┼či franceza. Temele de discu┼úie ar putea fi astfel grupate: formele urii - de sine, de cel─âlalt, fa┼ú─â de corp ┼či ├«n corp, ura ├«n cultur─â - au prilejuit un schimb bogat, extrem de stimulativ ┼či tulbur─âtor de experien┼ú─â ┼či idei, din toate domeniile ├«n care pot fi identificate forme ale urii ┼či distructivit─â┼úii. Iar acestea s├«nt f─âr─â num─âr: 1. patologiile individuale, suferin┼úa psihic─â extrem─â, perversiunile, psihoza, patologia grupurilor mari ┼či a grupurilor mici, a rela┼úiilor umane - cuplu, familie, mam─â-copil, tat─â-copil, misterioasele rezisten┼úe la vindecare cu care se confrunt─â at├«t medicii, c├«t ┼či psihoterapeu┼úii (ura resim┼úit─â ├«n chiar corpul terapeutului), distructivitatea ┼či autodistructivitatea ├«n fa┼úa c─ârora ne pred─âm neputincio┼či, practicate activ, suportate pasiv, distructivitatea atac├«nd direct corpul propriu ├«n anumite patologii cu intens marcaj recunoscut psihogenetic, vindec─ârile din iubire ┼či mor┼úile din ur─â, iubirile nebune ┼či iubirile adev─ârate, crimele perfecte, oricare dintre tr─âirile umane ├«n care ura roade, distruge, diferen┼úiaz─â, fragmenteaz─â, atac─â, afirm─â f─âr─â drept de apel, intolerant─â la cel─âlalt, exclude alteritatea, ├«┼či bate joc de vise, idealuri ┼či proiecte, ├«mpiedic─â orice construc┼úie, exalt─â juisarea imediat─â ┼či pl─âcerea f─âr─â limite, moartea individului ca unic referen┼úial limitativ, fent├«nd, scurtcircuit├«nd morala, valoarea, valorile, altele dec├«t ale for┼úei ┼či domina┼úiei... 2. Patologiile sociale, na┼úiunile mereu pierz─âtoare, mereu sub o colonizare sau alta, f─âc├«nd din e┼čec o identitate, incapabile s─â exorcizeze o ├«nfr├«ngere veche ┼či interiorizat─â pentru c─â istoria este anulat─â, negat─â, uitat─â, aproape niciodat─â g├«ndit─â, fataliste ┼či f─âr─â ├«ndr─âzneala unui proiect, a unei construc┼úii, neg├«ndu-┼či tinerii ┼či valorile, ac┼úion├«nd ├«n sensul unei distructivit─â┼úi prin contagiune, ap─âsate de fric─â, g─âsind ├«n impostur─â ┼či oportunism solu┼úii iluzorii, pe termen scurt, ini┼úiind r─âzboaie sau c─âz├«ndu-le victim─â, c─âut├«ndu-┼či la nesf├«r┼čit o identitate prin purificare etnic─â din ce ├«n ce mai absurd─â, lupta de clas─â, triumful r─âzbun─âtor ├«n locul victoriei luminoase, dorin┼úa de putere ┼či spaima de putere, mimarea toleran┼úei, prostituarea valorilor, autoderiziunea ┼či culpabilitatea nesf├«r┼čit─â... 3. Atacul asupra spiritualului ┼či a culturalului, marginalizarea ┼či diminuarea valorilor pulsiunii de via┼ú─â, a crea┼úiei, a lumii spirituale interne... Toate aceste teme au ap─ârut declarat sau ├«n filigran, latent ├«n toate comunic─ârile colocviului. Analiza a avut desigur, ├«n toate cazurile, un background psihanalitic - teoretic sau/┼či al practicii psihanalitice. Exemplele ┼či fenomenele au fost extrase din lumea real─â, social─â, cultural─â, sau din practica psihanalizei, din realitatea intern─â a pacien┼úilor ca ┼či dintr-o clinic─â (psihopatologie) marcat─â de distructivitate, pe care este actualmente focalizat─â cercetarea ├«n psihanaliz─â. S├«nt deja mai mult de 85 de ani de c├«nd a fost avansat─â de c─âtre Freud ipoteza existen┼úei pulsiunii de moarte ca rezultat al observa┼úiilor sale asupra naturii umane ┼či a experien┼úei de terapeut. El a murit ├«ns─â ├«nainte de a putea cunoa┼čte validarea ├«n realitate a ipotezelor sale, ├«nainte de a cunoa┼čte lag─ârele naziste, "reeducarea" comunist─â, bomba atomic─â de la Hiroshima, destinele celor care ├«ncercau s─â se opun─â unor regimuri totalitare, extermin─ârile ┼či purific─ârile etnice, "solu┼úiile finale". Pulsiunea de moarte este un concept metapsihologic care nume┼čte distructivitatea existent─â ├«n orice organism viu. Pulsiunea de moarte nu este sinonim─â cu moartea. Moartea este un fapt, distructivitatea este un poten┼úial al oric─ârui sistem viu sau, cum ar spune ciberneticienii, este tendin┼úa la entropie. Uluitoarele descoperiri din cercetarea biologic─â aduc dovezi noi ale acestei continue lupte ├«ntre Eros ┼či Thanatos la nivel celular: sinuciderea celular─â descris─â de J.C. Ameisen ├«n 1999 - moartea natural─â autoprogramat─â la nivel celular - e doar o nou─â dovad─â ├«n privin┼úa acestor dou─â for┼úe care exist─â ├«n orice form─â de via┼ú─â. Ura ┼či distructivitatea nu s├«nt dec├«t forme ale acestei pulsiuni ac┼úion├«nd ├«nspre exterior la criminali sau distrug├«nd interiorul, ├«n melancolie, ├«n anorexie, ├«n somatoze. Ceea ce ├«ns─â se contureaz─â din cercetarea psihanalitic─â ┼či din cea biologic─â este o concluzie deloc pesimist─â: nici una dintre pulsiuni nu are suprema┼úia ┼či chiar dac─â pulsiunea de moarte pare s─â de┼úin─â suprema┼úia la un moment dat, lucrurile nu s├«nt ireversibile. Este mereu posibil─â o form─â de intricare, ├«nvestirea cu for┼úele Erosului ca (for┼ú─â a Vie┼úii) poate am├«na efectul distructiv. Un terapeut trebuie s─â reziste, s─â ├«┼či p─âstreze capacitatea de c─âutare a sensului, capacitatea de a crea leg─âturi, el trebuie s─â supravie┼úuiasc─â atacului for┼úelor distructive ┼či paralizante ce vin din distructivitatea pacientului s─âu. Aceast─â pozi┼úie, mereu reafirmat─â ┼či niciodat─â cucerit─â definitiv, este lupta de zi cu zi a terapeu┼úilor, printre care ┼či psihanali┼čtii. Concluzia aceasta s-a degajat ┼či din cazurile clinice prezentate la colocviul de la Cotroceni. Multe dintre ele ar provoca oroare unor urechi ce evit─â cu grij─â realit─â┼úi brutale, cum ar fi agresiunile asupra copiilor, ura matern─â sau patern─â, capabile s─â dezechilibreze permanent ├«n copil capacitatea de a iubi ┼či a construi. ├Än acest caz, ura manifest─â sau "iubirea nebun─â" se afl─â ├«ntr-o proximitate care le face uneori inconfundabile. C├«mpul de manifestare ┼či ac┼úiune al pulsiunii de moarte dezintricate, ac┼úion├«nd liber ┼či haotic este ├«ns─â extrem de larg. Iar via┼úa, dragostea, construc┼úia, idealurile trebuie permanent cucerite.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.