Ura naţională de sine

Gheorghe SCHWARZ
Publicat în Dilema Veche nr. 256 din 12 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La Colocviul Interna┼úional de Psihanaliz─â de la Bucure┼čti, din 30 octombrie-1 noiembrie 2008, profesorul Vasile Dem Zamfirescu a sus┼úinut o comunicare despre "Ura de sine la rom├óni". Asta mi-a readus ├«n memorie un material pe care l-am publicat cu peste zece ani ├«n urm─â ├«n leg─âtur─â cu "Ura de sine la evrei" ┼či astfel mi s-a relevat o tem─â comparatist─â: ura de sine la diferitele popoare, subiect nu numai de psihanaliz─â, ci ┼či ferment deloc derizoriu al conduitei ├«n psihologia popoarelor. Primul fapt ├«nt├«lnit, abord├«nd acest drum, l-a constituit pluripolaritatea evident─â a subiectului. Individual, ura de sine se manifest─â narcisistic prin autodepreciere manifest─â, iar - de este extins─â la asumarea apartenen┼úei de sine la un anume neam - poate deveni ┼či subiect de psihanaliz─â, dar ┼či de psihologia popoarelor. Cum psihologia maselor nu mai poate fi acceptat─â - dup─â avatarurile naziste - dec├«t cu condi┼úia de a nu se propune aprecieri calitative uneia sau alteia dintre na┼úiuni, subiectul devine extrem de sensibil. Pornind de la cele dou─â modele amintite (ura de sine la rom├óni ┼či ura de sine la evrei), putem considera c─â: Dac─â un rom├ón se autodepreciaz─â (ca rom├ón) cu o mare cantitate de autocomp─âtimire, el ├«┼či etaleaz─â o sum─â de defecte (reale sau imaginare) pe care ┼či le scuz─â prin apartenen┼úa de neam. Ele devin, ├«n felul acesta, stigmate manifeste ale respectivei colectivit─â┼úi, motiv├«nd propriile tare ale subiectului. ├Äns─â dac─â un ungur, rus, bulgar sau evreu etc. ├«l ├«nvinov─â┼úe┼čte pe un rom├ón pentru exact acelea┼či lucruri pe care acesta le-a expus pu┼úin mai-nainte, respectivul ungur, rus, bulgar, evreu etc. va fi considerat anti-rom├ón, dac─â nu chiar un "du┼čman ├«nr─âit ce singur s-a deconspirat". Un evreu aflat ├«ntr-o societate de evrei se va amuza copios cu inepuizabilele bancuri cu I┼úic ┼či ┼×trul. Dar dac─â un rom├ón, ungur, rus sau bulgar etc. va spune un asemenea banc ├«n prezen┼úa unui evreu, acesta ├«l va taxa imediat drept antisemit. Dac─â ar exista doar aceast─â bipolaritate a sentimentului de ur─â na┼úional─â de sine, lucrurile ar putea fi mai u┼čor analizate. ├Äns─â, ├«n afar─â de 1) ┼či 2), mai ├«nt├«lnim ┼či nenum─ârate alte situa┼úii, toate diferen┼úiindu-se ├«ntre ele. S─â-i lu─âm, de exemplu, pe dl Hergot (exprimat Ergot) din Mulhouse, fost Hergot (exprimat Hergot), care se trage dintr-o veche familie Hergot, precum ┼či pe dl Haller din Colmar (exprimat Aler, fost Haller), fiul doamnei Aler din vechea familie alsacian─â Haller. Ei vor degusta ├«ntr-un mod difuz un Witz despre moravurile bavarezilor ┼či la fel de difuz un banc despre bordelezi. Vorbind despre domnii (H)Ergot ┼či Heller (Aler), trebuie s─â ne amintim c─â familia d├«n┼čilor ┼či-a schimbat de patru ori na┼úionalitatea ├«ntre 1870 ┼či 1945, ├«nc├«t ┼či azi mai pot ie┼či la suprafa┼ú─â vagi orgolii ale ├«nving─âtorilor cu frustr─ârile mereu p├«lp├«ind ├«n subcon┼čtientul ├«nvinsului. La fel cum frustr─ârile apar mai evidente ├«n cazul c├«nd ungurul din Slovacia, Serbia sau Transilvania aude o aluzie la o caracteristic─â mai pu┼úin l─âudabil─â din gura unui slovac, s├«rb ori rom├ón, chiar ┼či o caracteristic─â pe care ├«n ad├«ncul sufletului s─âu este dispus s-o recunoasc─â ┼či pentru care, fa┼ú─â de ai lui, se autodepreciaz─â. Dac─â - a┼ča cum am spus - evreul va aprecia ├«ntr-un grup de cona┼úionali glumele cu I┼úic ┼či ┼×trul ┼či va fi deranjat de ele doar atunci c├«nd acestea vor fi exprimate de un neevreu, alsacianul va avea probleme ┼či ├«n interiorul propriei con┼čtiin┼úe, c├«nd va fi luat ├«n der├«dere un arhetip din regiunea sa istoric─â, ├«n el trezindu-se fie neam┼úul, fie francezul. Satisfac┼úia din insatisfac┼úie pe care o simte un apar┼úin─âtor al unei etnii prin ura de sine, ca expresie a autocomp─âtimirii, se transform─â ├«n altceva, atunci c├«nd autodeprecierea dispare ┼či calificativele vin de la altcineva, adic─â de la cineva din afara grupului de adop┼úie dat. ├Än clipa aceea, nevoia de securitate declan┼čeaz─â alarme multiple ┼či riposte pe m─âsur─â. Dar ce se ├«nt├«mpl─â c├«nd individul p─âr─âse┼čte grupul de adop┼úie dat ├«n favoarea unui grup de adop┼úie ┼úintit, mai ales atunci c├«nd trecerea se face cu mult efort ┼či ├«n fa┼úa unei rezisten┼úe mari a respectivului grup de adop┼úie ┼úintit? De pild─â, c├«nd cineva trece de la o credin┼ú─â la alta (care poate fi exclusivist─â)? Cazul lui Reinhard Heydrich, unul dintre cei mai hot─âr├«┼úi antisemi┼úi practican┼úi ai celui de-al treilea Reich, promotor al "solu┼úiei finale" pentru "rasele inferioare" ("Untermenschen"), care s-a sim┼úit obligat la supraexcese doar pentru a infirma prin fapte c─â bunicul s─âu dinspre tat─â ar fi fost evreu. Un astfel de caz n-a reprezentat nicidecum o excep┼úie. La fel, printre victimele lui Torquemada, crudul inchizitor, s-au g─âsit foarte mul┼úi conversos (persoane recent trecute la catolicism). ┼×i despre Torquemada au circulat b─ânuieli c─â el ├«nsu┼či ar fi avut o "origine dubioas─â", o bunic─â de-a sa fiind ┼či ea o converso. ├Än cazuri dintre acestea, ura de sine devine activ─â ┼či se manifest─â asupra tuturor celor care n-au f─âcut suficient de hot─âr├«t pasul de p─âr─âsire al fostului grup, cel de adop┼úie dat. Este tabloul cel mai exploziv c├«nd ura de sine devine act de sado-masochism evident, o justificare prin autoflagelarea trecutului din partea unui prezent ce nu se poate desprinde de ceea ce a fost ┼či care ├«┼či exacerbeaz─â toate culpele urii de sine ale grupului ini┼úial. Ura de sine a unui grup etnic se ├«nchide ├«n ea ├«ns─â┼či. Orice prezen┼ú─â a celuilalt o transform─â instantaneu ├«ntr-o ran─â intim─â, de neetalat ├«n public, n─âsc├«nd sentimente de manii de persecu┼úie (elementul masochist) ┼či "fa┼ú─â de care trebuie luate m─âsuri" (elementul sadic). Individul om p─âstreaz─â ├«n mod permanent cele dou─â tendin┼úe: de a se autoconserva ┼či de a se dizolva ├«n colectivitatea semenilor s─âi. Cea mai simpl─â explica┼úie a acestor tendin┼úe, doar aparent contradictorii, este dat─â de sentimentul de securitate pe care ┼úi-l d─â grupul. (Grupul te contamineaz─â, dar te ┼či conserv─â.) Doar c─â nu numai sentimentul de securitate st─â la baza impulsului gregar, ci ┼či dulcea comoditate a f─âga┼čului, scutirea de obliga┼úia de a lua decizii de unul singur, r─âspunderea difuz─â pentru fapta s─âv├«r┼čit─â, educa┼úia, recunoa┼čterea ├«n ceilal┼úi, speran┼úa c─â "para m─âl─âia┼ú─â" ├«┼úi va c─âdea f─âr─â mare efort ├«n gur─â etc. Autocomp─âtimirea ├«n grup te face poate cel mai indisolubil legat de grup. Impulsul gregar se manifest─â ├«n cadrul grupului, ├«n cadrul neamului, ├«n cadrul societ─â┼úii. El ┼úine de dorin┼úa de apartenen┼ú─â, ├«ns─â fiindc─â nu exist─â numai un singur grup ┼či un singur neam, el se delimiteaz─â de alt grup, de alt neam. Dar acesta este deja un alt subiect, "xenofobia", ┼či ea o tem─â a Colocviului Interna┼úional de Psihanaliz─â de la Bucure┼čti. Ura de sine a unui grup etnic ofer─â circumstan┼úe atenuante la orice ┼či transform─â vina personal─â ├«n c─âldu┼úa vin─â colectiv─â. Ura de sine a unui grup etnic ar fi cel pu┼úin bipolar─â, dac─â n-ar exista deturn─âri social-istorice diferite pentru fiecare caz ├«n parte.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.