Universule, ești praf!

Adrian ╚śONKA
Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 28 mai - 3 iunie 2020
Universule, ești praf! jpeg

Ie╚Öi afar─â ├«ntr-o noapte senin─â, ridic─â ochii spre cer ╚Öi vei vedea multe aparate de f─âcut lumin─â, sfere imense de gaz care de la dep─ârtare se v─âd ca ni╚Öte simple puncte pe un fundal ├«ntunecat, spa╚Ťiul cosmic. Dac─â ochii t─âi ar fi diferi╚Ťi, nu alba╚Ötri sau c─âprui, rotunzi sau migdala╚Ťi, ci sensibili la alt tip de lumin─â, ai vedea cum ├«ntunecimea spa╚Ťiului este luminoas─â. ├Än afar─â de gaz, ├«n Univers se afl─â cantit─â╚Ťi enorme de praf ├«nc─âlzit de stele, materie difuz─â care emite lumin─â. Totu╚Öi, povestea prafului ├«ncepe la noi acas─â.

Alerg─âm, dormim ╚Öi m├«nc─âm ├«n praf. Pl├«ngem ╚Öi ne bucur─âm ├«nconjura╚Ťi de praf, ce mai tura-vura, tr─âim ├«n praf. ├Äl ╚Öi vedem uneori, c├«nd lumina cade ├«ntr-un anumit fel ├«n camer─â, iar firavele fire de praf o reflect─â chiar ├«n ochii no╚Ötri. Atunci vedem direct universul de praf ├«n care tr─âim, un univers ├«n care stelele s├«nt compuse din p─âr de om ╚Öi de animale, resturi de insecte ╚Öi de m├«ncare, piele moart─â, nisip ╚Öi alte buc─â╚Ťi mici de materie, at├«t de u╚Öoare ├«nc├«t plutesc prin aer. Surprinz─âtor, exist─â ╚Öi via╚Ť─â ├«n acest univers. P─âianjenii microscopici alinta╚Ťi de noi cu numele de ÔÇ×acarieniÔÇŁ tr─âiesc ├«n cele mai mari aglomer─âri de praf din camere, c├«te zeci de mii la fiecare gram de praf. Nu tr─âiesc mult, cam c├«t dureaz─â s─â prime╚Öti o nou─â factur─â la cablu, dar se ├«nmul╚Ťesc ├«ntr-un ritm care ├«i face pe iepuri s─â p─âleasc─â de invidie. Acesta este universul apropiat, cel din casa noastr─â, ├«n care fiecare vizit─â la prieteni este echivalent─â cu mutarea temporar─â ├«ntr-un alt univers. Sper c─â nu v-am stricat vizitele.

Desigur c─â exist─â praf ╚Öi afar─â, mai ales ├«n ora╚Öele verzi/smart, unde ma╚Öinile fac legea. Praful pe care ├«l respir─âm c├«nd ne afl─âm ├«n centrul ora╚Öului este compus din cenu╚Ö─â de carburant ╚Öi cauciuc ars de la milioane de fr├«ne pe care le pun zeci de mii de ma╚Öini, dar ╚Öi de la buc─â╚Ťi de p─âm├«nt extrem de mici ridicate ├«n aer de v├«nt. Acesta este fumul, compus ╚Öi el din praf, dar din particule at├«t de mici ├«nc├«t plutesc cu u╚Öurin╚Ť─â mereu de la fum─âtor ├«n nasul nevinova╚Ťilor. Dup─â cum a╚Ťi v─âzut deseori, fumul sec are o nuan╚Ť─â alb─âstruie, dar cel umed este alb, de vin─â fiind moleculele de ap─â care ├«mpr─â╚Ötie foarte bine lumina. ╚śtiin╚Ťific vorbind, fumul alb se aseam─ân─â cu norii, dar con╚Ťine ├«n plus buc─â╚Ťi de carne ars─â de pe gr─âtar.

Praful poate fi mi╚Öcat cu u╚Öurin╚Ť─â de v├«nt, a╚Öa cum se vede deseori c├«nd ajunge ├«n Rom├ónia praful din Sahara, pe c├«nd nisipul, nu. Nisipul esteÔÇŽ nisip. Mici gr─âun╚Ťe de cuar╚Ť greu de sf─âr├«mat, de c├«teva mii de ori mai grele dec├«t aerul, care s├«nt greu de mi╚Öcat de v├«nt. Nisipul fie este rostogolit de v├«nt, fie ╚Ťop─âie prin de╚Öert, ├«mpins tot de aer, mi╚Öc─âri evidente pentru cei care locuiesc ├«n de╚Öert atunci c├«nd li se mut─â dunele dintr-un sector ├«n altul.

Unii spun ÔÇ×precum ├«n ceruri, a╚Öa ╚Öi pe P─âm├«ntÔÇŁ, dar acum inversul zicalei este valabil pentru c─â sistemul solar este plin de praf. Cea mai evident─â zon─â bogat─â ├«n praf interplanetar este chiar planul sistemului solar, unde se adun─â toate fragmentele mici produse la ciocniri ╚Öi dezagreg─âri de obiecte, o zon─â care se poate vedea ╚Öi de pe P─âm├«nt cu ochiul liber. Miliardele de resturi de asteroizi ╚Öi planete se rotesc lent ├«n jurul Soarelui ╚Öi, c├«nd momentul este potrivit, la ├«nceputul prim─âverii, seara, ╚Öi ├«nceputul toamnei, diminea╚Ťa, pot fi v─âzute cu ochiul liber din locurile cu cer foarte curat. Avem de-a face cu a╚Öa-numita ÔÇ×lumin─â zodiacal─âÔÇŁ, vizibil─â ca un triunghi luminos cu baza la orizont, personificat─â ca un zeu de c─âtre egipteni. Nu ╚Ötiu dac─â este prima ╚Öi singura oar─â c├«nd o m├«n─â de praf interplanetar a fost luat─â drept zeu, dar este sigur pentru prima oar─â c├«nd materia diafan─â a atras aten╚Ťia unui rocker celebru. Una dintre tezele de doctorat cu acest subiect este scris─â de chitaristul Brian May, astrofizician profesionist ├«n timpul liber.

├Äntr-un anumit loc din lumina zodiacal─â, cel situat ├«n partea opus─â Soarelui, firele de praf se comport─â ca ni╚Öte luni pline. Mii de miliarde de luni pline minuscule se aprind ╚Öi se v─âd ├«mpreun─â ca pat─â difuz─â, lumina antisolar─â. ╚śi pentru c─â astronomilor pe place s─â cuantifice totul, am m─âsurat, au c├«nt─ârit, au calculat ╚Öi le-a dat c─â dac─â ai aduna toat─â materia din lumina zodiacal─â, ar rezulta un asteroid mare c├«t Clujul pe lung.

Uneori praful pic─â pe P─âm├«nt. Stelele c─âz─âtoare s├«nt de dou─â feluri: fire de praf din coada cometelor sau asteroizilor, dar ╚Öi fire de praf din lumina zodiacal─â. Unele rezist─â la intrarea ├«n atmosfera planetei noastre ╚Öi pot fi studiate la microscop, aparat care ne arat─â c─â fiecare fir de praf cosmic este o adun─âtur─â de fire mai mici unite cu un lipici din materiale volatile. Acestea s├«nt celebrele gr─âun╚Ťe pre-solare, mai valoroase dec├«t aurul pentru c─â s├«nt compuse din primele fire de praf ap─ârute ├«n zona ├«n care s-au format planetele, din cenu╚Öa nuclear─â a stelelor vecine cu Soarele. Asta ├«nseamn─â c─â nu e nevoie s─â mergi ├«n spa╚Ťiul cosmic pentru a studia cosmosul, ci trebuie s─â a╚Ötep╚Ťi p├«n─â cade pe P─âm├«nt. Mai ciudat o s─â fie dac─â va veni Luna peste noi s─â o studiem ├«n laboratoare.

Exist─â praf ├«n spa╚Ťiul cosmic, cine nu crede ├«l poate vedea, dar ╚Öi pe alte planete. Marte este o Sahar─â, un de╚Öert imens, unde praful nu-i intr─â nim─ânui ├«n ochi, un loc perfect unde se desf─â╚Öoar─â cele mai grozave furtuni de praf. ╚śtiu c─â pare descrierea unei petreceri din c─âminul studen╚Ťesc, dar furtunile de praf mar╚Ťiene s├«nt chiar amuzante. Totul ├«ncepe la sf├«r╚Öitul iernii polare din emisfera nordic─â, loc ├«n care relieful este a╚Öezat ca pentru dezastru, unde avem o calot─â polar─â din gaz ├«nghe╚Ťat, ├«nconjurat─â de zeci de mii de kilometri p─âtra╚Ťi de praf. C├«nd vine vara, ghici ce? Aerul se ├«nc─âlze╚Öte, gazul se ridic─â ├«n atmosfer─â ╚Öi antreneaz─â cu el praf, ajutat ╚Öi de gravita╚Ťia mai mic─â de pe planet─â. Astfel se porne╚Öte o avalan╚Ö─â atmosferic─â de praf care acoper─â toat─â planeta, celebra furtun─â de praf global─â care ├«i enerveaz─â pe astronomi. Nu are sens s─â ├«n╚Öir toate planete pe care g─âsim praf ╚Öi nisip, pentru c─â ceea ce ne intereseaz─â pe noi se g─âse╚Öte ╚Öi ├«n inelele planetelor.

Atunci c├«nd vezi un maiestuos sistem de inele ├«n jurul planetelor mari, nu te-ai g├«ndi nici m─âcar o secund─â c─â ar avea consisten╚Ťa fumului, ├«ns─â chiar a╚Öa este ├«n cazul planetei Jupiter. Cea mai mare planet─â are un inel prin care treci la fel de u╚Öor cum treci printre valurile de fum de tutun emise de oamenii care se a╚Öaz─â mereu la u╚Öa centrelor comerciale. ╚śi ca orice fire de praf, inelele se v─âd mai bine ╚Öi c├«nd s├«nt privite dintr-un anumit unghi. Buc─â╚Ťi mai mari de materie se g─âsesc ├«n inelele lui Uranus ╚Öi Neptun, de la nisip la pietri╚Ö, o simfonie de grohoti╚Ö glazurat cu metan. Or fi frumoase inelele, dar materia din compozi╚Ťie este poluat─â pentru c─â lumina Soarelui ╚Öi c├«mpul magnetic al planetelor perpelesc firele de praf. Or, dac─â s├«ntem interesa╚Ťi de origini, de material pristin, original, va trebui s─â ne uit─âm ├«nspre stele.

Ori de c├«te ori te ui╚Ťi ├«nspre o stea, la orice or─â, zi ╚Öi lun─â din an, o vei privi printr-un voal semitransparent de praf. Astronomii au realizat acum o sut─â de ani c─â str─âlucirea stelelor scade cu distan╚Ťa mai mult dec├«t ar trebui, descoperind astfel c─â spa╚Ťiul interstelar este plin de materie. Au cartografiat cerul ╚Öi au marcat direc╚Ťiile ├«n care str─âlucirea stelelor scade cel mai mult. Dac─â vrei s─â te duci s─â te pierzi ├«n spa╚Ťiu ╚Öi s─â nu te mai vad─â nimeni ar trebui s─â o iei ├«n direc╚Ťia ├«n care se v─âd constela╚Ťiile Ophiucus, Scorpius, Orion sau Taurus. De fapt, po╚Ťi vedea cu ochiul liber praful interstelar dac─â prive╚Öti Calea Lactee din Cygnus ╚Öi Sagittarius, unde zone bogate ├«n stele devin brusc negre ca noaptea ├«n centru la Titu. Praful interstelar ia, dar ╚Öi d─â. Ia lumina stelelor, se ├«nc─âlze╚Öte ╚Öi emite la r├«ndul lui, fiind vizibil ├«n infraro╚Öu. Cu ni╚Öte ochi sensibili la aceast─â lumin─â ai vedea cum cerul este luminos, f─âr─â stele, cu zone str─âlucitoare ╚Öi o dung─â orbitoare, Calea Lactee. Tocmai din aceast─â lumin─â ╚Öi propriet─â╚Ťile ei am aflat ╚Öi compozi╚Ťia prafului.

A venit timpul s─â avem discu╚Ťia aceea, care se poart─â doar ├«ntre oamenii mari: din ce este compus atotprezentul praf? Din oxigen, hidrogen ╚Öi carbon ├«n principiu, dar ╚Öi din siliciu, fier, magneziu. Toate combina╚Ťiile care s├«nt permise de spa╚Ťiul cosmic ╚Öi de chimia vidului, deosebit de prezente fiind grafitul ╚Öi hidrocarburile aromatice. Sun─â de parc─â ar fi complicat ╚Öi chiar este, pentru c─â totul se determin─â indirect ╚Öi de la dep─ârtare, prin oglinzi de telescop cu doar un ordin de m─ârime mai mari dec├«t o pizza medie.

Lumina stelelor pare sf├«nt─â, pur─â, curat─â, a╚Öa cum doar lumina poate fi. Este adev─ârat, doar c─â nu este a╚Öa: praful vine din stele! Praful din camer─â este compus din resturi ╚Öi fragmente de obiecte mai mari, cel din sistemul solar este ╚Öi el un rezultat al ciocnirilor asteroizilor ╚Öi cometelor, iar cel interstelar este cenu╚Ö─â din focul nuclear al stelelor. Se ╚Ötie deja c─â ├«n copil─âria Universului s-au produs doar trei elemente chimice, iar din acestea, ├«n interiorul stelelor, s-au format celelalte. Regula este c─â f─âr─â stele nu exist─â praf. ╚śi pentru c─â planetele s-au aglutinat ╚Öi ele din praf interstelar, ├«nseamn─â c─â s├«nt un produs la m├«na a treia, pe care noi, oamenii, ne lu─âm la b─âtaie pe locuri de parcare.

Praful cosmic este un r─âu necesar. Din cauza lui stelele s├«nt mai pu╚Ťin str─âlucitoare, devin mai ro╚Öii dec├«t s├«nt, iar forma galaxiilor poate fi determinat─â gre╚Öit. Dar, ├«n acela╚Öi timp, din praf se formeaz─â pietrele, din pietre obiecte mai mari, iar din acestea, ├«n urma ciocnirilor, planete. Pe planete, tot din praf se formeaz─â mun╚Ťi, bacterii, pe╚Öti, ╚Öoareci ╚Öi maimu╚Ťe, oameni ╚Öi monitoare pe care se poate citi acest text.

Concluzia este că oamenii se uită la stele, dar le intră praf în ochi.

Adrian ╚śonka este astronom la Observatorul Astronomic ÔÇ×Amiral Vasile UrseanuÔÇť din Bucure┼čti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Ghidul micului astronom prin Univers sau Astronomie pentru copii ╚Öi restul lumii, Editura Nemira, 2018.

Foto: wikimedia commons

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.