Unguri, români, bozgori, rumâni...
În afara Ungariei trăiesc aproape cinci milioane de etnici maghiari, în teritorii desprinse din fostul Imperiu Austro-Ungar. După primul război mondial, Ungaria a pierdut aproape două treimi din teritoriu. În România se află aproape 2 milioane, în Serbia - 400.000, în Slovacia - 580.000, iar în Ucraina - 370.000 de etnici maghiari. 55% dintre etnicii maghiari din România au cerut recunoaşterea cetăţeniei maghiare, procedură deloc simplă şi rapidă. Dorinţa exprimată de a căpăta cetăţenia dată de etnie, aşa-zisa pretenţie teritorială, autonomia şi reacţiile românilor faţă de subiect au creat "chestiunea maghiară". În căutarea autenticităţii şi actualităţii acestei chestiuni, am descoperit într-o agora virtuală două personaje: Dacodava, moldovean din Bacău, şi Ungaro, evident, ungur . "Nu mă interesează să rămîn cu orice preţ pe site-ul ăsta. Sînt şi alte site-uri interesante pe care nu mă agasează bozgori împuţiţi. Moarte bozgorilor!" - semnează Dacodava. "Care este scopul tău, vlahule, de compari mereu ungurii cu mongolii. Înainte să faci speculaţii legate de originile ungurilor, ar trebui să te gîndeşti la originile tale, albaneze, probabil. Acolo se află o minoritate însemnată din India în care ar trebui să te cauţi" - răspunde Ungaro, pe Romania Forum. Vocea toleranţei conchide: "Hei, băieţi, vouă chiar vă place să vă înjuraţi sau abilităţile voastre sociale sînt atît de subţiri încît puteţi comunica numai în felul acesta?". Dacodava este un moldovean, din Bacău, care se implică în viaţa socială. Este responsabil, scrie în mai multe forumuri, are intervenţii pe wikipendia, o enciclopedie virtuală interactivă. Un singur cusur spun alţii că ar avea: obsesia "Moarte bozgorilor!". Este pentru el un soi de salut. Ungaro este opusul lui Dacodava: maghiar de etnie, implicat, agresiv cu cei ca Dacodava, se forţează să aducă argumente, cînd furia - este evident - îi ia minţile şi singurul limbaj rămîne înjurătura. Ungaro şi Dacodava sînt pesonaje virtuale. Îi vezi în fiecare zi pe un forum de Internet. Extremişti, singurul lucru ce-i apropie este problema maghiară. János spune că Transilvania e a ungurilor. Ion îl întreabă: cum cîntă greierii în Transilvania, măi János? Tri, tri, tri. Păi, vezi, măi János, cînd vor cînta harum, harum, harum, atunci vom sta de vorbă în chestiunea Transilvaniei. Ipoteză: maghiarii din România se alipesc Ungariei împreună cu teritoriul pe care îl ocupă, Transilvania, în virtutea faptului că au fost primii care l-au ocupat. Ipoteza sperie românii "patrioţi" precum Dacodava. Acestei temeri i se mai adaugă una: dorinţa autonomiei maghiarilor în această ţară. Înspăimîntă şi stîrneşte reacţii agresive. Vocea toleranţei amuţeşte în faţa răcnetului. Cine, ce poate răspunde la: Moarte bozgorilor! Afară din ţară!? "Bozgor" - apelativ pentru ungur - a devenit un cuvînt aproape la fel de dezbătut ca şi "ţigan". Nuanţele sale peiorative sînt discutate în termeni de discriminare, rasism (sic!), intoleranţă etnică. - Ştiaţi că Funar are sînge de român? - Da. Pe bara din faţă a maşinii . Agresorul... ...este aproape întotdeauna românul şi uneori are şi nume: Gheorghe Funar. Nu este străină nimănui psihoza creată de amintitul om politic la nivel administrativ, în Cluj. Reacţia multor români responsabili şi implicaţi, care şi-au vopsit tricolor uşile garajelor, poarta de la grădiniţa din faţa blocului socialist sau banca din faţa blocului. Într-un avînt muncitoresc gregar, oamenii au plusat la îndemnul naţionalist al edilului lor. Spaţiul personal, bunurile personale au fost atinse de aripa înălţătoare a acestui vis al lui Funar: strivirea bozgorilor. Victima... ....este ungurul. I se mai spune şi bozgor. "Bozgor" - spun unii (în DEX nu există) - înseamnă om făr' de ţară, un hoinar. János V. povesteşte pentru Ziarul de Iaşi: "eu am făcut şcoala generală în '42, la Sfîntu Gheorghe. La o şcoală maghiară. Acum nu există nici măcar o clasă în care să se predea în limba maghiară. Vi se pare normal?". Acuzaţia este simplă, deloc neobişnuită românului: intoleranţa. Legenda spune că primul om care a apărut în Transilvania a fost un... ungur. A descălecat de pe cal să bea apă la izvor. Cînd s-a întors, în locul calului a găsit un bilet pe care scria: "mulţam fain!". Inversarea rolurilor... Ungaro şi Dacodava nu ar avea subiect de discuţie dacă chestiunea maghiară nu ar fi o arenă de conflict politic, dacă programul politic al unor partide din România nu s-ar funda pe ea. Manipulată politic, chestiunea maghiară pare totuşi anacronică. Restitutio in integrum este o chestiune ce iese din actualitatea politică europeană. Retrocedarea teritorială ar crea un precedent de evitat în Europa - spun specialiştii. De cealaltă parte, existenţa Uniunii Europene se fundamentează pe multiculturalism, interacţiune, etnicitate. Victime ale unor impulsuri politice, Ungaro şi Dacodava joacă două roluri credibile într-un scenariu virtual.
