Unde tragem linia

Ionel STOICA
19 ianuarie 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cred c─â nimeni nu se mai ├«ndoie┼čte c─â tr─âim ├«ntr-o cultur─â a tinerilor. Afirma┼úia poate p─ârea paradoxal─â ├«n condi┼úiile ├«n care "tinerii cinea┼čti" s├«nt nevoi┼úi s─â se (z)bat─â pentru a face filme. Doar c─â acolo nu este vorba - at├«t - de genera┼úii ┼či v├«rste, c├«t de energii ┼či scleroze. De valori ┼či de non-valori. De talent: se ┼čtie c─â acesta "nu a┼čteapt─â num─ârul anilor", dar nici (a┼č ad─âuga) nu trage linia dup─â o anumit─â v├«rst─â (vezi - ca s─â r─âm├«nem ├«n registrul cinematografic, at├«t de "fierbinte" - Manoel de Oliveira, cineast entuziasmant la 96 de ani!). ┼×i apoi, Cristi Puiu ├«mpline┼čte anul acesta 40 de ani... ┼×i de fapt, "v├«rsta nu conteaz─â": nu cred c─â exist─â actor rom├ón (t├«n─âr sau b─âtr├«n) care s─â nu vrea s─â joace ├«ntr-un film de Puiu (sau Porumboiu), dup─â cum ┼čtiu o gr─âmad─â care nu joac─â la Nicolaescu dec├«t pentru bani... ┼×i-apoi, nu este oare semnificativ c─â un regizor "├«nc─â t├«n─âr", cum se spune (e vorba tot de Puiu), a f─âcut cel mai empatic ┼či mai emo┼úionant film post-├ó┬Ç┬Ö89 despre un b─âtr├«n care moare? ┼×i atunci, despre ce este vorba ├«n num─ârul de fa┼ú─â? A┼č spune c─â, domeniul artistic ┼či, nu ├«nt├«mpl─âtor, cel medical puse deoparte, lucrurile stau cu totul altfel ├«n aproape toate celelalte. A┼čadar: tr─âim ├«ntr-o cultur─â a tinerilor. Ei dicteaz─â modele, limitele, licen┼úele ┼či limbajele. De la reclame ("targetate" c─âtre ace┼čtia) la industria muzical─â, mod─â, loisir ┼či sport, totul este f─âcut pentru a atrage acest public mobil, stabil ┼či din ce ├«n ce mai solvabil. La televizor, b─âtr├«nii nu apar dec├«t ├«n jalnice reportaje de "ora 5", surprin┼či z─âb─âuci prin pie┼úe sau la cozi - ┼či ca statistici. Acas─â, c├«nd nu mor de singur─âtate, se ocup─â de nepo┼úi ├«n calitate de bunici - acest "job" de slug─â nepl─âtit─â. Spre diferen┼ú─â de seniorii din ┼ú─ârile civilizate - care-┼či toac─â pensiile ├«n croaziere de lux -, b─âtr├«nii no┼čtri stau la cozi ca s─â prind─â bilet la revelioanele lui Vanghelie. Au ├«nceput prin a fi - la-nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö90 - mas─â de manevr─â electoral─â pentru PSD ┼či Iliescu. Acum, nici ei nu ┼čtiu ce mai s├«nt... Probabil c─â nu mai s├«nt nimic: doar statistici, cum spuneam. Desigur, exist─â ┼či excep┼úii - precum "seniorii" (cu bani) din cluburile "de fitze", despre care vorbe┼čte Stela Giurgeanu ├«n reportajul s─âu de la p. 11. Dar ele nu fac dec├«t s─â confirme regula. Ast─âzi, parc─â un vis de "tinere┼úe ve┼čnic─â" a-nceput s─â b├«ntuie mai peste tot ├«n lume. Dac─â ai bani (mul┼úi bani!), po┼úi recurge la opera┼úii estetice, la "fei┼či─âluri", fitness-uri ┼či alte finesuri; dac─â nu, chiar ┼či o diet─â rupt─â de prin reviste e bun─â... Ideea e c─â lumea nu se mai suport─â ├«mb─âtr├«nind! Acest proces (firesc) este declarat "indezirabil" ┼či "reversibil". Apar formule gen "60 este noul 50", "50 este noul 40", "40 este noul 30"... Ceasurile s├«nt date ├«napoi, ├«ntr-un heirup general anti-v├«rst─â. De cine, ┼či mai ales de ce, fuge toat─â aceast─â lume? Nu neap─ârat de ├«mb─âtr├«nire, desigur - de┼či, s-o recunoa┼čtem, e un atu s─â fii frumos. Lumea fuge, de fapt, de moarte. ├Äncearc─â s─â se autosugestioneze c─â, ├«mping├«nd limitele biologice, ├«ndep─ârteaz─â ┼či moartea. To┼úi tr─âim un fel de basm subliminal, ├«n care exist─â "tinere┼úe f─âr─â b─âtr├«ne┼úe" ┼či - fire┼čte - "via┼ú─â f─âr─â de moarte". Doar c─â, oric├«t de "subliminal", e totu┼či numai un basm... ┼×i atunci, care s─â fie explica┼úia discrimin─ârii de v├«rst─â ("age-ismul", cum se spune prin alte p─âr┼úi)? Disconfortul de a vedea chipuri care desfigureaz─â frumosul basm auto-am─âgitor? Protec┼úia incon┼čtient─â ├«mpotriva terorii de a ├«mb─âtr├«ni, la r├«ndul t─âu? Teama de moarte? Cine ┼čtie... ├Än orice caz, ├«mi permit o sugestie: uita┼úi-v─â atent la toate imaginile care ne ├«nconjoar─â - de la televiziuni la reclame. S├«nt oglinzile inocente ale acestei temeri. ( a. l. ┼č. )

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.