Unde sînt experții?

Publicat în Dilema Veche nr. 860 din 1 - 7 octombrie 2020
Unde sînt experții? jpeg

Unde sînt experții? Întrebarea plutește în aer de fiecare dată cînd ceva nu merge bine. De pildă, cînd un proiect de lege traversează etapă cu etapă procesul legislativ, întrunește o majoritate, e adoptat și apoi promulgat pentru ca apoi să se constate că legea e caducă sau nu poate fi aplicată; cînd un mare proiect de infrastructură se împotmolește într-o problemă tehnică aparent fără soluție pentru că nimeni nu a luat în calcul un obstacol evident; cînd ratezi o finanțare europeană doar pentru că din dosar lipsesc niște detalii banale pe care un funcționar neatent a uitat să le completeze la timp; sau cînd pe bordul mașinii apare un semnal de avertizare și nici cel mai versat mecanic nu poate găsi nici explicația, nici soluția problemei. Deficitul de experți pare insurmontabil și atinge toate domeniile: economie, administrație, științe juridice, educație, cultură.

S-a scris deja mult și consistent despre fenomenul migrației creierelor: specialiști în domenii de vîrf pleacă din țară pentru că pur și simplu nu există organizații care să le ofere contextul dezvoltării profesionale și pentru că nu se simt valorizați de societate. Subfinanțarea cercetării, lipsa infrastructurii, ocuparea pozițiilor de influență de către impostori nu încurajează dezvoltarea unei comunități științifice, iar experții, mai ales cei tineri, preferă să emigreze. Cei puțini care rămîn și cei care, poate, se întorc nu reușesc decît în mică măsură să schimbe sistemul. Și asta e valabil în aproape toate domeniile: în științele „tari”, ca și în științele umaniste. În Dilema veche de săptămîna asta am încercat să depistăm și cîteva exemple pozitive. O să vedeți, situația nu e chiar disperată: experți în diverse domenii ale științelor politice reușesc să ajungă în funcții înalte și să influențeze administrația și decizia politică; tineri savanți hiperspecializați reușesc să facă cercetare la nivel de top chiar și în România – și pun presiune pe instituții pentru a schimba modul în care sînt văzute cercetarea și educația…

Și percepția publică trebuie schimbată. Adesea, adevărații experți sînt invizibili pentru că spațiul public e ocupat de pseudo-specialiști sau chiar de falși experți. Mulți sînt pe rețelele de socializare, unde dau lecții despre cît de proști sînt alții; ori la televiziuni, invitați prin talk-show-uri zgomotoase, unde vorbesc mult și, adesea, fără să aibă expertiză. Au cîștigat autoritate prin notorietate.

Cum îi identificăm pe experții adevărați? 

În primul rînd, după parcursul academic. O diplomă obținută la o Universitate de prestigiu e o atestare sigură a cunoștințelor. Apoi, după istoricul profesional: cît timp a lucrat în domeniul specializării sale? Cu ce rezultate? Este recunoscut de comunitatea profesională drept un specialist? În fine, ar mai fi un criteriu ceva mai greu de evaluat: integritatea. Un expert trebuie să fie, înainte de orice, un om integru. Pe ei îi căutăm în acest număr al Dilemei vechi!

Foto: Alix Vrana

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

politist rutier local
Interlopul care a amenințat un polițist local, condamnat cu executare. „Îți dau de leșini”
Un interlop din Alba Iulia, recidivist, s-a ales cu o pedeapsă cu închisoarea, cu executare, pentru că a amenințat un polițist local și a tulburat ordinea și liniștea publică.
Dr. Marian Gașpar FOTO arhivă
Chirurg renumit din Timișoara, acuzat că a luat șpagă de la pacienți. Dr. Marian Gașpar, prins în flagrant delict
Medicul chirurg Marian Gașpar, de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, a fost ridicat de polițiștii de la DGA în urma unui flagrant delict, în care doctorul ar fi primit 1.000 de euro.
imparatul Sursaadevarul png
„Împăratul“ şi locotenentul, interlopi din Neamț judecaţi pentru o crimă săvârşită în Irlanda
„Împăratul“ şi locotenentul său, doi interlopi români, sunt judecaţi pentru o oribilă crimă săvârşită în Irlanda, acolo unde formaseră o grupare infracţională extrem de periculoasă

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.