Un science fără fiction: programul „Mobile for Good“

Publicat în Dilema Veche nr. 607 din 1-7 octombrie 2015
Un science fără fiction: programul „Mobile for Good“ jpeg

La 71 de ani locuia singur în casa lui din Harghita, fiind văduv, cu copiii plecaţi la muncă în străinătate. A fost găsit, după trei zile de cînd căzuse, de o angajată a Organizaţiei Caritas, din Alba Iulia. Este prima persoană care a primit un telefon prin programul „Mobile for Good“.

Ce este Mobile for Good? 

Despre programul derulat de Fundaţia Vodafone în România aveam să aflu că a fost lansat în 2012, fiind cel mai amplu program care foloseşte tehnologia mobilă „pentru a creşte calitatea vieţii oamenilor şi pentru mobilizare socială“. Concret, „Mobile for Good“ a debutat cu proiecte care au venit în sprijinul a trei categorii de beneficiari: bolnavii de diabet, bătrînii care au nevoie de îngrijire medicală la domiciliu şi tinerii cu dizabilităţi intelectuale care participă la competiţii sportive. În 2013, numărul beneficiarilor a fost dublat, iar proiectele s-au axat pe soluţii de telemedicină în noua secţie de terapie intensivă pentru nou-născuţi din Spitalul „Marie Curie“ din Bucureşti şi un call-center pediatric în judeţul Cluj, pentru părinţii care au nevoie de sfaturi medicale pentru copiii lor. „În ianuarie 2015, Fundaţia Vodafone România a selectat 11 proiecte noi prin «Mobile for Good», continuă opt proiecte începute în anii anteriori cu o investiţie totală de 860.000 de euro, astfel încît numărul beneficiarilor a crescut la 16.735 de oameni ajutaţi: vîrstnici bolnavi, izolaţi şi fără acces la servicii medicale, persoanele cu traumatisme ale coloanei vertebrale, bătrîni singuri şi izolaţi, copii cu autism, copii şi tineri cu diabet“. 

Singur acasă cu mobilul 

Spre finele anului trecut, Asociaţia Caritas din Alba Iulia a primit, în cadrul Galei Fundaţiei Vodafone „16 ani de fapte bune“, premiul „Mobile for Good“. 

„Acest premiu reprezintă, de fapt, munca colegilor noştri, a îngrijitorilor şi asistentelor medicale care îngrijesc aceste persoane. Dincolo de cifre şi tehnologie stau totdeauna oamenii care muncesc zilnic cu devotament, răbdare şi dragoste în folosul şi pentru bunăstarea semenilor. Acest premiu este meritul lor“ – mi-a declarat Fodor Vanyo Csaba, project manager în cadrul Asociaţiei Caritas, Alba Iulia, care mi-a vorbit despre cele două proiecte pe care Asociaţia Caritas le desfăşoară sub umbrela programului „Mobile for Good“: „Singur acasă cu mobilul“ şi „Supravegherea pacienţilor cu probleme cardiovasculare la domiciliu“. 

Despre proiecte şi ideile din spatele lor aflu că au luat naştere în urma unor „necesităţi reale întîlnite pe parcursul a mulţi ani de experienţă în acordarea serviciilor de îngrijire socio-medicale la domiciliu“.

Dintre beneficiarii acestor proiecte, aproximativ 65% trăiesc singuri ori împreună, soţ sau soţie, într-o gospodărie. „Pornind de aici, ne-am dat seama că este importantă înfiinţarea acestor servicii de teleasistenţă. Ne-a condus speranţa că poate unii, depistaţi la timp, în momentul în care li s-a făcut rău sau în ziua în care nu s-au mai putut ridica din pat, pot fi salvaţi.“ 

În plus, pe lîngă ajutorul real pe care acest sistem îl oferă persoanelor vîrstnice, el reuşeşte şi să le dea încrederea necesară „pentru a continua să ducă o viaţă normală în propria casă, ştiind că, în caz că se întîmplă ceva, pot cere imediat ajutor, printr-o simplă apăsare a unui buton de pe un telefon mobil“. 

Avînd avantajul unei infrastructuri ample de telecomunicaţii fixe şi mobile şi acces crescut la Internet, inclusiv în bandă largă, România este printre ţările cele mai avansate în conectarea la distanţă în ceea ce priveşte medicina de urgenţă, „dispunînd de sisteme de transmitere imagistică a tomografiilor computerizate, a radiografiilor sau a altor înregistrări medicale de la ambulanţe către spitale sau de la spitale mai mici către spitale de urgenţă din centrele universitare. Telemedicina este aşadar una din cele mai bune soluţii disponibile la ora actuală, atît pentru sistemul sanitar, cît şi pentru beneficiarii finali, cei care necesită îngrijire şi atenţie medicală“. 

Despre proiectul „Supravegherea pacienţilor cu probleme cardiovasculare la domiciliu“ aflu că principala activitate este monitorizarea EKG-ului persoanelor vîrstnice care suferă de boli cardiovasculare. „Această activitate se realizează cu ajutorul dispozitivului pentru înregistrarea EKG-ului. Aparatul HeartView este uşor de folosit şi înregistrează electrocardiograma completă cu 12 derivaţii, înlocuind procedura clasică şi dificilă de aplicare a celor 12 electrozi cu aplicarea unui singur electrod şi a două brăţări.“ 

Datele înregistrate de către asistentele medicale de la Caritas sînt transmise prin telefon mobil către un software special pentru decodare, după care medicii specialişti din cadrul Centrului de monitorizare interpretează datele, evaluează starea pacientului şi transmit rezultatul interpretării prin asistenta medicală de la Caritas către medicul de familie. 

„Astfel, în decurs de cîteva minute, medicul care a înregistrat şi a transmis EKG-ul primeşte opinia specialistului prin e-mail/SMS/telefon. Mai apoi, rezultatul va fi printat şi înmînat pacientului.“ 

Cînd telefonul mobil salvează vieţi 

Nu pot să neg, toate informaţiile care îmi erau date, într-un mod atît de firesc, le asimilam cu uimirea cu care priveşti un film de

O uimire dublată de faptul că nu mai era doar ficţiune, ci se întîmpla într-un mod concret la nivel naţional. Pentru mine, discuţiile despre telefoanele mobile, via expansiunea tehnologiei comunicării, erau la un nivel ideologic, de bază, avînd, recunosc, uşoara tendinţă de a demonetiza folosirea acestora. 

Ce înseamnă însă, dincolo de frivolităţi simpliste, pentru cei asistaţi în aceste programe, existenţa acestei tehnologii? 

„Tehnologia mobilă este în permanentă creştere şi dezvoltare în zilele noastre. Acest lucru este cunoscut de toată lumea, însă deşi folosim zilnic aceste aparate, rareori ne dăm seama că ele chiar pot salva vieţi şi pot transmite date medicale, vitale, în timp util. Această idee de a folosi tehnologia mobilă pentru ajutarea persoanelor vîrstnice sau bolnave este de mai mult timp printre priorităţile strategice ale Caritas, Alba Iulia. Tocmai de aceea ne-a făcut mare plăcere să aplicăm cu proiectele noastre la finanţările Fundaţiei Vodafone România. Cu ajutorul Fundaţiei am reuşit astfel să aducem tehnologia mobilă mai aproape de acele persoane care, de altfel, nu prea folosesc telefoane mobile, dar care au mare nevoie de ajutorul lor.“ 

Pentru aceste persoane, tehnologia mobilă şi soluţiile oferite de Caritas, Alba Iulia reprezintă siguranţă, încredere şi, într-un fel, viaţă. Beneficiarii proiectelor „Singur acasă cu mobilul“ sînt persoane vîrstnice, care trăiesc singure şi nu au aparţinători, care au nevoie de serviciile noastre de îngrijire la domiciliu. 

„Datorită proiectului de teleasistenţă, persoanele vîrstnice care folosesc un telefon mobil cu buton de panică se simt mai în siguranţă, iar pe lîngă acest aspect, cu aceste telefoane ele pot comunica cu rudele, aparţinătorii, vecinii şi chiar cu îngrijitorii Caritas. Acelor persoane care suferă de boli cardiovasculare li se pot efectua EKG-uri fără ca ele să-şi părăsească domiciliul şi să se deplaseze în oraşe, în centre medicale.“  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.