„Un reprezentant al oamenilor, un lider echilibrat“

KELEMEN Hunor
Publicat în Dilema Veche nr. 554 din 25 septembrie - 1 octombrie 2014
„Un reprezentant al oamenilor, un lider echilibrat“ jpeg

1) Dl Andrei Pleşu spunea, într-un interviu, că pînă acum România „a avut ghinion la preşedinţi“. Cum comentaţi? 2) Presupunînd că veţi ajunge preşedintele ţării, care aţi vrea să fie principalele trei realizări cu care să vă puteţi mîndri la sfîrşitul mandatului? 3) Ce greşeli n-aţi vrea să faceţi în exercitarea mandatului de preşedinte? 4) Preşedintele ţării are nevoie de dileme? 5) Dintre contracandidaţii dvs., cu care v-ar plăcea să participaţi la dezbaterea finală dinaintea turului II? De ce?

1) Urmăresc cu mare simpatie şi interes activitatea publicistică a domnului Andrei Pleşu, însă cu această afirmaţie nu pot fi de acord. Cînd este vorba de un preşedinte de ţară care are în spate nişte voturi cu cifră exactă, daţi-mi voie să nu cred în ghinioane. Acel politician n-a apărut din Cosmos, nu ne-a fost pus în cîrcă de „forţele Universului“– nu întîmplarea l-a făcut mai competent sau mai puţin merituos. O asemenea abordare mă duce cu gîndul la voinţa de a ne debarasa de responsabilitate sau de a nega o alegere nefericită pe care o regretăm.

România întotdeauna şi-a ales preşedinţii în mod nemijlocit. Iar acei preşedinţi au făcut, la rîndul lor, alegeri în privinţa treburilor ţării. Putem să-i criticăm, să-i lăudăm, un singur lucru, însă, nu putem nega: faptul că ei au ajuns preşedinţi prin consimţămîntul nostru.

Îmi doresc ca 2014 să fie anul în care fiecare dintre noi evaluează raţional posibilităţile şi spune după ieşirea din cabina de vot: „Aceasta este alegerea mea, mi-o asum!“ Îmi doresc să nu fie ales un şef de stat, ci un reprezentant al oamenilor, nu neapărat un conducător carismatic, ci un lider echilibrat.

2) Educaţia, cultura şi solidaritatea socială merită mai multă atenţie decît cea care li se acordă în momentul de faţă. Schimbarea percepţiei precum că aceste domenii sînt mai puţin importante ar fi un aspect prioritar al activităţii mele de preşedinte.

În al doilea rînd, îmi doresc o Românie în care comunităţile din diferitele regiuni ale ţării trăiesc conform principiilor şi necesităţilor stabilite de fiecare în parte. Eu m-aş ocupa de reprezentarea acestor interese la nivel central şi aş avea grijă ca aceste deziderate specifice să nu fie tratate cu nonşalanţă, cu superficialitate sau cu lipsă de respect.

Doresc ca prin tot ce facem, la nivel local şi central, România să devină un model de stabilitate şi în privinţa siguranţei cetăţeanului şi în privinţa securităţii întregii Uniuni Europene.

Cel de-al treilea aspect important al activităţii mele s-ar concentra în jurul ideii că România trebuie să aibă în exterior aprecierea pe care o merită, adică o politică externă echilibrată şi consecventă, fără suişuri şi coborîşuri, care nu pot fi permise în acest domeniu. Fiind unul dintre cele mai însemnate state europene – ca teritoriu şi ca număr de locuitori – şi cu o poziţie geostrategică extrem de importantă, România trebuie să aibă toate şansele să fie respectată la adevărata ei valoare.

3) Ar fi o greşeală enormă pentru orice preşedinte să fie surd şi orb la adevăratele nevoi ale comunităţilor locale, ale fiecărui cetăţean.

Această greşeală se poate comite doar în cazul în care agenda preşedintelui şi agenda cetăţeanului nu coincid, sau – mai bine zis – dacă realitatea văzută din Cotroceni este cu totul şi cu totul alta decît cea din Cîmpulung Muscel.

Istoria ne oferă o serie de exemple despre astfel de conducători care, mai devreme sau mai tîrziu, au avut numai de pierdut.

4) Am destule motive să mă tem, la modul general, de oamenii care nu au dileme, ci doar certitudini care nu rezultă din dileme analizate de nenumărate ori.

Politica este, prin excelenţă, tărîmul opţiunilor şi al deciziilor luate după nopţi nedormite şi mii de hîrtii umplute cu scheme şi cu argumente pro şi contra. Dacă un lider politic doarme liniştit nopţile şi are doar hîrtii albe pe birou, atunci şi responsabilităţile asumate sînt pe măsură, iar dilemele inexistente. Nu e o atitudine de bun augur.

5) Dezbaterile sînt pe gustul meu. Mă refer aici la discuţiile raţionale şi nu la monologuri paralele emoţionale, sentimentale, în care participanţii îşi apără cu ghearele scoase crezul prefabricat şi cam atît.

Din păcate, dezbaterile adevărate, cu argumente şi dileme, sînt foarte puţine, drept rezultat, în politica românească cultura confruntării civilizate a ideilor nu a reuşit să se instituie ca regulă.

Dacă ar fi să ajung în turul doi, nu aş avea o preferinţă anume în privinţa contracandidatului cu care aş participa la o astfel de dezbatere reală. Însă mi-aş dori ca acel dialog să fie constructiv, pentru ca oamenii să aibă ocazia să evalueze programe politice şi nu iscusite atacuri la persoană.

Sînt convins că alegătorii ştiu să deosebească politicienii care luptă între ei de cei care luptă pentru oameni. Este o diferenţă destul de vizibilă, care scoate în evidenţă adevăraţii oameni politici.  

***

● Kelemen Hunor a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară şi Facultatea de Filozofie (Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj). A fost redactor la Radio Cluj şi la revista culturală Korunk. A publicat volumele Minuszévek (Anii minus, poezii, premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), editura Kriterion, 1995; A szigetlakó (Insularul, poezii), Editura Pallas Akadémia, 2001; A madárijesztök halála (Moartea sperietoarelor de păsări, roman), Editura Mentor, 1999. Deputat de Harghita din partea UDMR din 2000. Preşedinte executiv (din 2007) şi preşedinte (din 2011) al UDMR. A candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, obţinînd 3,83% din voturi. Ministru al Culturii în Guvernele conduse de Emil Boc şi Mihai-Răzvan Ungureanu (2009-2012). În prezent, ministru al Culturii în Guvernul condus de Victor Ponta.

Distincţii. Ordinul Steaua României în grad de Comandor, 2000; Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare, 2008.

● Despre extremism. „România a cunoscut o evoluţie destul de interesantă în ceea ce priveşte partidele extremiste. A dispărut prima dată PUNR-ul lui Funar, după aceea a dispărut şi PRM. Ce s-a întîmplat? Oamenii politici cu discurs naţionalist de la vîrf sau de la nivel local s-au împrăştiat în toate partidele. Sînt şi la PDL, şi la PNL, şi la PSD, şi la UNPR, şi la PC. Sînt peste tot. De fapt, s-a făcut o redistribuire a politicienilor din cele două partide extremiste. Vă amintesc că noi am stat la aceeaşi masă în cabinet cu Tabără, care a fost preşedintele PUNR, era ministru al Agriculturii în Guvernul Boc. Eu cred că e un lucru pozitiv că nu există un partid de extremă dreapta sau de extremă stînga în parlament. Nu e un lucru pozitiv că există voci în toate partidele, dar pot fi mult mai uşor gestionate aceste probleme în interiorul unor partide, indiferent de care partid vorbim, PDL, PNL, PSD, fiindcă eu discut cu liderul şi angajamentele le facem la nivelul liderilor şi e treaba lor să-i gestioneze pe cei care au rămas cu o retorică de acest gen.

În orice societate democratică există şi astfel de personaje, astfel de voci, depinde cum le gestionezi. Dar, în cazul nostru, astfel de personaje au eşuat. Şi asta s-a văzut şi în lunile care au trecut, cînd Jobbik a încercat în România să găsească o susţinere pentru alegerile din Ungaria. De ce? Fiindcă aici există ideea transilvăneană şi valorile transilvănene. Vorbim de empatie, multă toleranţă, dialog permanent. Aşa era şi cînd Transilvania era un principat independent, şi cînd era o provincie. Iar după 1918 a încercat un dialog Károly Kós şi contemporanii săi. În Transilvania, românii, nemţii, evreii, armenii au căutat împreună soluţii. Deci, din acest punct de vedere, eu cred că în ceea ce priveşte electoratul nostru, ideile radicale, extremiste nu au susţinere şi nu vor avea o susţinere.“ (interviu în revista 22, 22 aprilie 2014)

● Despre autonomia Ţinutului Secuiesc. „Sînt convins că, aşa cum în 25 de ani, prin colaborare cu toate partidele politice democratice, am reuşit să demontăm clişeele şi prejudecăţile, discutînd deschis, democratic şi liber, vom putea împreună să trecem peste aceste prejudecăţi rămase la nivelul societăţii româneşti. Fac un apel la toţi actorii sociali, politici, la raţiuni şi responsabilitate în dezbaterea proiectului, noi cu cea mai bună intenţie îl punem în dezbatere publică. A sosit momentul pentru încă un pas în ceea ce priveşte o reconciliere istorică şi efectivă, fiindcă nu sîntem duşmani.

Nu am discutat cu partidele politice româneşti, nici cu PSD, nici cu PDL şi PNL. Prima oară trebuie să discutăm cu societatea românească. Dacă la nivelul societăţii reuşim să discutăm raţional, şi nu într-un termen foarte scurt, şi dacă demontăm aceste prejudecăţi, şi clasa politică va avea mai multă deschidere pentru astfel de discuţii.“ (sursa: Hotnews.ro)

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.