Un puzzle al schimbării

Publicat în Dilema Veche nr. 607 din 1-7 octombrie 2015
Un puzzle al schimbării jpeg

- argument -

Despre Fundaţia Vodafone România am aflat în urmă cu mai mulţi ani, de la televizor. Era vorba despre un proiect major de renovare a Spitalului de Copii „Marie Curie“ din Bucureşti, un proiect care s-a derulat de-a lungul mai multor ani – atunci am aflat, de fapt, şi despre acest concept de responsabilitate socială a companiilor. 

Programele Fundaţiei Vodafone în România vizează în special domeniul sănătăţii şi al educaţiei şi, pornind de aici, s-au dezvoltat direcţii adiacente, cum ar fi cultura voluntariatului sau investiţii în mediul rural. 

Despre proiectele pe care Fundaţia le derulează în prezent este foarte mult de vorbit pentru că sînt foarte multe, par diferite, dar pornesc din acelaşi punct: dorinţa de schimbare. Într-o întîlnire pe care am avut-o cu directoarea fundaţiei, Angela Galeţa, nu am putut prinde decît o parte, pe care o prezentăm în acest dosar, doar cîteva bucăţi din puzzle.

Un puzzle în care descoperim că o şcoală de sat din Bihor a fost renovată. Sau că mai multe centre de donare de sînge din ţară funcţionează în prezent la standarde europene, fapt care a schimbat, printre altele, însăşi mentalitatea românilor în ceea ce priveşte donarea, numărul donatorilor fideli crescînd considerabil. Mai aflăm şi că sute de bătrîni, bolnavi şi singuri, din Bacău au în prezent vieţi normale – nu numai că primesc îngrijiri medicale la care nu ar fi avut altfel acces, ci au parte şi de o viaţă socială intensă. Descoperim situaţia bolnavilor care suferă de scleroză multiplă – o boală degenerativă care îi condamnă, de multe ori, pe aceşti oameni la izolare, oameni pentru care proiectele finanţate de Fundaţie au însemnat o şansă reală, poate singura în acest moment, la demnitate şi la integrare socială; sau despre un proiect prin care telemedicina a salvat şi salvează sute de vieţi ale oamenilor care suferă de diabet şi care a schimbat, prin tehnologie, modul de interacţiune al pacienţilor cu doctorii – în condiţiile în care unui medic diabetolog din România îi sînt repartizaţi mii de pacienţi, proiectul Fundaţiei, „Mobile for Good“, a scurtat timpul de transmitere şi de primire a unor informaţii legate de starea de sănătate a acestora. Şi, nu în ultimul rînd, aflăm despre oamenii din compania Vodafone, oameni implicaţi real în acţiunile de voluntariat, oameni pentru care voluntariatul a devenit mai mult decît un hobby, aproape o dependenţă. 

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ce sunt armele nucleare tactice și de ce a ordonat Rusia efectuarea de exerciții
Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că armata va efectua exerciții cu arme nucleare tactice - fiind pentru prima dată când un astfel de exercițiu este anunțat public de Moscova, relatează Independent.
image
Generația Smartphone. A explodat numărul elevilor cu probleme de învățare. Creierul copiilor, otrăvit de timpul petrecut în fața ecranelor
Numărul copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) s-a triplat în ultimii 5 ani, ajungând la peste 70.000. Și vorbim despre datele oficiale. Neoficial însă, avem mult mai mulți elevi cu astfel de probleme, iar una dintre cauze este timpul exagerat petrecut de aceștia în fața ecranelor.
image
Ce mâncăm după Paște. De ce să ne ferim de ciorbă, preferata românilor
După abuzurile culinare de Paște, trebuie să revenim la un stil de viață echilibrat. De câte ori mâncăm pe zi? Câtă carne consumăm? Ținem post intermitent? Cum ar trebui să arate micul dejun, prânzul și cina? - sunt întrebări la care a răspuns nutriționistul Nicolae Hâncu

HIstoria.ro

image
Au reușit sovieticii să decripteze mesajele Enigma înainte de Bătălia de la Stalingrad?
Dacă despre succesele occidentalilor pe frontul invizibil se cunosc destul de multe aspecte, nu același lucru se poate spune despre reușitele sovieticilor. Au reușit sovieticii să decripteze comunicațiile Enigma?
image
Răscoala de la 1907 - Ieșirea de pe scena politică a Nababului
De-abia se stinseseră ecourile laudative ale Serbărilor din 1906, prilejuite de aniversarea a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, privite ca o manifestare națională a românilor de pretutindeni, că România se va vedea confruntată cu o mișcare extrem de violentă, proprie Evului Mediu.
image
La un pahar de vin cu Dej. Când comuniștii români vorbeau, pe șleau, despre crimele lui Stalin
Congresul Congresul al XXII-lea al PCUS consfinţeşte oficial victoria lui Nichita Hurşciov asupra concurenţilor stalinişti. După reculul provocat de Rebeliunea din Ungaria, destalinizarea din 1956 capătă un nou avînt.