Un proiect conservator pentru România

Publicat în Dilema Veche nr. 280 din 28 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Exist─â c├«teva " nu multe! " puncte de consens ├«n Rom├ónia. Unul dintre ele: toat─â lumea e de acord c─â ┼úara trece printr-o grav─â deriv─â moral─â. Consensul dispare ├«ns─â c├«nd ├«ncepe discu┼úia despre locul crizei morale ├«n complexul de crize specifice (i.e. criza economic─â, criza institu┼úional─â, criza sistemelor de educa┼úie, s─ân─âtate, justi┼úie etc.) care alc─âtuiesc criza mare, general─â, istoric─â, a Rom├óniei acestor ani. Cei mai mul┼úi spun c─â criza moral─â este un epifenomen, o consecin┼ú─â, poate, a altor crize. Criza moral─â ar fi un fel de criz─â produs─â de alte crize pe care le poten┼úeaz─â ea ├«ns─â┼či, printr-un feed-back otr─âvitor. Al┼úii spun c─â, dimpotriv─â, criza moral─â este cauza principal─â a mul┼úimii de crize pe care le constat─âm peste tot. Dintre ace┼čtia, se aleg conservatorii. Conservatorii detest─â egalitarismul ┼či ┼úin s─â duc─â ideile p├«n─â la cele din urm─â consecin┼úe. Prin urmare, conservatorii resping prostia repetat─â p├«n─â la sa┼úietate, anume pentru a i se conferi rang de truism, dup─â care este firesc ├«n democra┼úie ca politicienii s─â fie precum poporul. Ideea c─â politicienii s├«nt un e┼čantion reprezentativ al poporului nu este nimic altceva dec├«t alibiul (i)moral al actualei clase politice, care ├«┼či scuz─â viciile ┼či diformitatea prin aceea c─â ┼či poporul le are. Mai ├«nt├«i, nu e at├«t de sigur c─â poporul chiar sufer─â de toate bolile politicienilor. Dar, cu adev─ârat important, conservatorul crede, dimpotriv─â " c─â politicienii s├«nt elita unei na┼úiuni. Prin urmare, au alte tr─âs─âturi dec├«t cei mai mul┼úi f─âr─â a fi ├«ns─â o cu totul alt─â specie. Cea mai important─â diferen┼ú─â ├«ntre politician ┼či simplul cet─â┼úean este aceea c─â primul are capacitatea interioar─â de a asuma responsabilit─â┼úi mai mari dec├«t cel de-al doilea. Deocamdat─â, prea pu┼úini oameni politici rom├óni au dovedit c─â posed─â aceast─â tr─âs─âtur─â distinctiv─â. Prin aceasta, prea pu┼úini oameni politici de ast─âzi s├«nt oameni politici cu adev─ârat. Ei s├«nt ca to┼úi ceilal┼úi cet─â┼úeni " poate chiar mai r─âu dec├«t ei " ┼či de┼úin demnit─â┼úile publice oarecum fraudulos. Ei au participat la o competi┼úie politic─â f─âr─â s─â fie eligibili ┼či au sf├«r┼čit prin a fi ale┼či pentru c─â nu au func┼úionat criteriile preventive preliminare lans─ârii ├«n cursa democratic─â pentru demnitate. Astfel, criza clasei politice de la noi este, ├«nainte de orice, o criz─â de responsabilitate. Puterea politic─â este privit─â de prea mul┼úi politicieni ca un spa┼úiu al scutirii de responsabilitate, ca un loc ├«n care se evadeaz─â din lumea responsabilit─â┼úilor fire┼čti. Nicidecum ca un loc ├«n care se asum─â toate responsabilit─â┼úile cet─â┼úeanului obi┼čnuit ┼či altele, grele, ├«n plus. ├Änc─âp─â┼ú├«narea cu care un vast grup de deputa┼úi se opune accesului justi┼úiei la fostul prim-ministru Adrian N─âstase ne spune tocmai asta. La fel, ascunderea parlamentarului sub votul grupului s─âu politic sau a ├«ntregii Camere din care face parte. Cazul Adomni┼úei, care a votat ca deputat m─ârirea salariilor cadrelor didactice " de┼či, ministru al Educa┼úiei fiind, era ├«mpotriv─â ", sub motiva┼úia c─â ├«ntreaga Camer─â a fost luat─â de val ┼či el singur nu s-a putut opune este, ┼či el, revelator. Rom├ónia trebuie s─â treac─â printr-un moment conservator. Un moment de reg─âsire a unui sine de mult uitat. ┼×i, totodat─â, un moment de edificare. Rom├ónia mi se pare preg─âtit─â pentru un asemenea moment. ├Än mod constant, sondajele de opinie arat─â op┼úiunea na┼úiunii pentru setul de valori conservatoare: familie, credin┼ú─â, justi┼úie (nu neap─ârat social─â!), ordine public─â, ┼čcoal─â etc. ├Än mod constant, aceast─â na┼úiune a schimbat puterea politic─â de c├«te ori a fost chemat─â la urne. A┼čadar, rom├ónii nu par a fi conservatori ├«n sensul refuzului schimb─ârii, ci conservatori ├«n sensul c─âut─ârii nelini┼čtite a acelei guvern─âri care s─â consoneze cu valorile ┼či a┼čtept─ârile lor. Proiectul pe care conservatorii ar trebui s─â-l propun─â Rom├óniei trebuie s─â urm─âreasc─â liniile de for┼ú─â ale statului minimal ├«n economie ┼či maximal ├«n etic─â. Concret, asta ├«nseamn─â un stat care este preocupat ├«n primul r├«nd de prop─â┼čirea sectorului privat, ┼či nu de propria dezvoltare. Mai departe, statul maximal ├«n etic─â nu ├«nseamn─â deloc c─â statul devine un educator etic, un arbitru al moralei sau ┼či, mai grav, un judec─âtor moral. Pur ┼či simplu, guvernan┼úii asum─â ideea hegelian─â dup─â care statul este o realitate etic─â. Mai precis, guvernan┼úii s├«nt pe deplin con┼čtien┼úi c─â orice gest al statutului, fie formalizat ├«n legi, hot─âr├«ri de guvern sau ordine ministeriale, fie neformalizat, ├«n declara┼úii publice, r─âspunsuri, comentarii, explica┼úii ori puncte de vedere, are o ├«nc─ârc─âtur─â etic─â formidabil─â. ├Änainte de a furniza solu┼úii prin politici publice sau odat─â cu aceste politici, statul eman─â o anumit─â etic─â. Un anumit semnal etic ├«nso┼úe┼čte ┼či transcende orice act guvernamental. Aceast─â etic─â se impune imediat ├«n socialul rom├ónesc, vulnerabil ┼či extrem de influen┼úabil cum este. Vorba veche care spune c─â "pe┼čtele de la cap se-mpute" explic─â perfect starea Rom├óniei de azi. Dup─â ce vreme de aproape un secol statul rom├ón a nesocotit cu totul dimensiunea etic─â a ac┼úiunii sale sociale, economice ┼či politice, e firesc s─â tr─âim ├«ntr-o societate debusolat─â moral, ├«n care ierarhiile binelui ┼či r─âului s├«nt fluide. A┼ča se face c─â a┼čteptarea public─â ├«n ceea ce prive┼čte orice guvernare se rezum─â la vorbele "s─â fure, domnÔÇÖe, c─â nu le zice nimeni nimic, dar s─â ┼či fac─â ceva". Nimic mai ├«nsp─âim├«nt─âtor pentru orice con┼čtiin┼ú─â c├«t de c├«t vie! ├Än pandant, s├«ntem sub puterea unei alte prejudec─â┼úi nocive: se spune c─â nu po┼úi fi eficient, dac─â e┼čti moral, ┼či c─â nu po┼úi fi moral, dac─â e┼čti eficient. Imoralitatea eficien┼úei cunoa┼čte ┼či o variant─â bl├«nd─â: amoralitatea eficien┼úei. Dac─â ├«ntrebi, foarte mul┼úi rom├óni ├«┼úi vor spune c─â nu s├«nt interesa┼úi de un guvern moral, ci de un guvern eficient. Mesajul conservator este acela c─â nu po┼úi fi eficient ┼či imoral ├«n acela┼či timp. Mai exact, eficien┼úa imoral─â are respira┼úie scurt─â, iar ceea ce se construie┼čte astfel devine, pe termen lung, d─âun─âtor. Mai s├«nt unii care ├«l aplaud─â pe Hitler pentru c─â a construit drumuri sau pe Ceau┼čescu pentru c─â a construit blocuri. ┼×i totu┼či, lumile construite de Hitler ┼či de Ceau┼čescu au produs at├«ta suferin┼ú─â ┼či at├«ta moarte! Mesajul conservator, pe de alt─â parte, asum─â riscuri. Riscul lucidit─â┼úii, al clarit─â┼úii morale este imens pentru orice politician actual. ┼×i totu┼či, Rom├ónia are acum mai mult dec├«t oric├«nd nevoie de o asemenea guvernare. P├«n─â la urm─â, bunul sim┼ú ┼či pruden┼úa s├«nt cuvintele cheie pentru un conservator. Iar succesul unei guvern─âri sensibile la rigorile bunului-sim┼ú este garantat. Chiar dac─â este o guvernare riscant─â ├«n sens populist. Conservatorii s├«nt cei care cred c─â lumea e unitar─â, ┼či nu spart─â ├«n buc─â┼úi. Tocmai de aceea, conservatorul nu va privi niciodat─â prezentul ca atare. Societatea este, din punctul de vedere al conservatorului, suma celor care au fost, a celor care s├«nt ┼či a celor care vor fi. De aceea, pentru o decizie cu magnitudine, acordul celor prezen┼úi este o condi┼úie doar necesar─â, ├«ns─â nu ┼či suficient─â. Aici se distan┼úeaz─â conservatorul de liberalul de dreapta, care idolatrizeaz─â contractul ┼či ridic─â libertatea voin┼úei ca rang de principiu ordonator, cam cum e ├«n dreptul civil napoleonian. Liberalii cred c─â acordul de voin┼ú─â al p─âr┼úilor, al guvernan┼úilor ┼či guverna┼úilor ├«ntr-o ipotez─â politic─â permite orice. Orice decizie luat─â cu acest acord este perfect legitim─â. Conservatorii au reticen┼úe ├«n fa┼úa acestui fel de a guverna, pentru c─â ei cred c─â exist─â ceva dincolo de voin┼úele noastre, ceva ce trebuie respectat. Se cheam─â tradi┼úie, ├«n unele abord─âri, al┼úii ├«i spun Dumnezeu, s├«nt ┼či dintre cei care vorbesc despre natura uman─â imuabil─â sau despre ordinea natural─â a lumii. Acum, eu ├«i spun "bun-sim┼ú". Oricum s-ar numi, existen┼úa unei realit─â┼úi paradigmatice superioare, care cenzureaz─â deplina libertate a voin┼úei este de esen┼úa viziunii conservatoare ┼či marcheaz─â, cred, cea mai important─â diferen┼ú─â fa┼ú─â de liberalii de dreapta. Liberalii ar spune c─â orice este negociat ┼či acceptat este permis. Conservatorii spun c─â produsul unei astfel de negocieri trebuie s─â fie conform unor principii fundamentale care trebuie asumate ca atare. ├Än momentul ├«n care un liberal spune, din ra┼úiuni de principiu, "nu se poate", unei solu┼úii acceptate de toate p─âr┼úile, devine conservator. Adesea, propaganda oric─ârui totalitarism spune c─â viitorul e mai important dec├«t prezentul ┼či ├«i cheam─â pe cei prezen┼úi s─â se sacrifice pentru viitor. Adesea, propaganda totalitar─â spune c─â cei mai virtuo┼či oameni din trecut s-au sacrificat pentru noi ┼či tocmai de aceea s├«nt virtuo┼či. O atare viziune se afl─â ├«n afara conservatorismului. O guvernare conservatoare nu poate chema pe nimeni la sacrificiu. Pur ┼či simplu, o guvernare conservatoare spune limpede c─â tot ceea ce s-a acumulat ├«n trecut trebuie s─â stea la baza acumul─ârilor viitoare, chiar dac─â e vorba despre o reform─â. Ideea c─â politicienii conservatori nu s├«nt reformi┼čti este, iar─â┼či, un fals odios. Nu cred c─â Marea Britanie a cunoscut vreo reform─â mai profund─â ├«n secolul trecut dec├«t cea impus─â de Margaret Thatcher, iar Statele Unite " un reviriment moral, economic, politic ┼či social mai spectaculos dec├«t cel din vremea celor dou─â administra┼úii Reagan. ├Än Rom├ónia, ├«nc─â se aud voci care cer s─â uit─âm trecutul. E imposibil! Conservatorii ┼čtiu c─â oamenii nu uit─â la comand─â. Mai s├«nt ┼či unii care spun c─â trebuie s─â ne pese numai de prezent. E la fel de fals. Orice om este produsul prezent al trecutului s─âu ┼či tr─âie┼čte ├«n prezent sub determinarea proiectelor, a speran┼úelor sau ambi┼úiilor sale mereu orientate spre viitor. ├Än esen┼ú─â, conservatorismul este un recurs la luciditate. O lep─âdare de iluzii. Transformarea speran┼úei ├«n iluzie este foarte periculoas─â ┼či tocmai asta spune conservatorul. De asemenea, delirul lucidit─â┼úii dus p├«n─â la inuman, cam ca la Nietzsche sau la Cioran, ori a┼ča cum guverneaz─â Caligula ├«n celebra pies─â a lui Albert Camus, este la fel de d─âun─âtor ca ┼či leg─ânarea ├«n iluzii ┼či angajarea ├«n proiecte de "inginerie social─â". Lumea nu se schimb─â cu program politic. Lumea se schimb─â de la sine, iar conservatorul tocmai acest gen de schimbare sus┼úine ┼či protejeaz─â. De fapt, conservatorul propune o rela┼úie respectuoas─â, serioas─â ┼či decent─â cu realitatea. Sever Voinescu este deputat din partea Partidului Democrat-Liberal.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.