Un pre┼čedinte <i>Imperial</i> pentru <i>Rom Tricolor</i>

T.O. BOBE
Publicat în Dilema Veche nr. 142 din 13 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Comunismul nu poate fi brand dec├«t, cel mult, teoretic. ├Än practic─â, ar trebui s─â se g─âseasc─â un fabricant cu destul umor ┼či c─âruia s─â-i fie indiferent profitul, ca s─â-┼či boteze produsele ├«n felul acesta. Nu ┼čtiu c├«t de bine s-ar vinde, spre exemplu, biscui┼úii Comunism. ├Äns─â, dac─â brand nu poate fi, atunci comunismul este un vector de imagine. Unul paradoxal totu┼či fiindc─â m─ârcile care ├«l folosesc mizeaz─â nu pe identificarea valorilor publicului-┼úint─â cu acelea ale ideologiei comuniste, ci, dimpotriv─â, pe distan┼úare - fie ironic─â, fie nostalgic─â. Exist─â, din c├«te ┼čtiu, dou─â branduri care utilizeaz─â aceast─â retoric─â a distan┼ú─ârii ironic-nostalgice: vodca Imperial ┼či ciocolata Rom Tricolor. ├Än cazul ciocolatei, publicitarul a avut de comunicat vechimea brandului. Cu toate acestea, nu a mizat pe continuitate, adic─â pe elementul care converte┼čte tradi┼úia ├«n calitate, ci pe ecartul temporal ├«nnobilat de nostalgia fructului interzis (blugi, plete, minijup─â). Mecanismul nostalgiei este astfel dublu rafinat ┼či pozi┼úioneaz─â (gre┼čit sau mincinos?) ├«n r├«ndul brandurilor-premium un produs din categoria low, ├«ns─â ironia din spotul respectiv e primitiv─â ┼či se rezum─â la caricaturizarea ├«n tu┼če groase a antagoni┼čtilor: Ceau┼čescu ┼či mili┼úienii persecutori. ├Än ceea ce prive┼čte vodca Imperial, ironia pare s─â fie deplin─â. Reg─âsim aici secretarul de partid autoritar, dar bonom, trep─âdu┼čul care se miloge┼čte ┼či atmosfera de post-┼čedin┼ú─â PCR, ├«n decorul ro┼ču-be┼úiv─ânesc al unei s─âli transformate ad-hoc ├«n bodeg─â. Dar ironia nu rezult─â din abordarea stilistic─â, aceasta dep─â┼čind cu pu┼úin limitele unei trat─âri realiste. Faptul ├«ns─â c─â personajele ├«nchin─â, cu aceea┼či retoric─â socialist─â, un pahar pentru construirea imperialismului e un alt fel de a spune c─â nimic esen┼úial nu s-a schimbat ├«n Rom├ónia postrevolu┼úionar─â ┼či c─â, de┼či scopul e altul, ┼či azi avem de-a face cu acela┼či hei-rupism de b├«lci ├«necat ├«n aburi de alcool. Iar ironia la adresa vremurilor contemporane se converte┼čte subtil ├«n nostalgie la adresa vremurilor de alt─âdat─â, c├«nd iluzia viitorului ├«nc─â era posibil─â. Ca abord─âri retorice, at├«t ironia, c├«t ┼či nostalgia presupun existen┼úa unei distan┼úe ├«ntre subiect ┼či obiect. Iar aceast─â distan┼ú─â, indiferent de propor┼úia dintre cele dou─â, a fost marcat─â ┼či ├«n alte cazuri, atunci c├«nd vectorul comunism a fost utilizat ├«n scopuri comerciale. De asemenea, dac─â vorbim despre pia┼úa politic─â din Rom├ónia, to┼úi actorii importan┼úi au ├«ncercat s─â-┼či afirme distan┼úa de comunism, ori m─âcar s─â sugereze distan┼úarea ulterioar─â de acesta. Avem ├«ns─â o excep┼úie, care a parcurs drumul invers. E vorba de Traian B─âsescu. B─ânuiesc c─â toat─â lumea ├«┼či aminte┼čte secven┼úa din cadrul disputei finale cu Adrian N─âstase, c├«nd actualul pre┼čedinte s-a ├«ntrebat, retoric, de ce e poporul rom├ón condamnat s─â fie condus doar de fo┼čti comuni┼čti. Nimeni nu ├«l asimila ├«n momentul acela cu un fost comunist. El era reprezentantul dreptei, ├«ns─â din dreapta spectrului politic c├«┼čtigase deja tot ce era de c├«┼čtigat. ├Än majoritate, electoratul se polarizase, iar singura zon─â incert─â era constituit─â din votan┼úii PRM. Emo┼úional, ace┼čtia se identificau cu B─âsescu, a c─ârui retoric─â justi┼úiar─â este similar─â cu a lui C.V. Tudor. Ra┼úional ├«ns─â, erau de partea lui N─âstase, reprezentantul aliatului politic tradi┼úional al propriului partid. De fapt, pentru ├«ntreg electoratul rom├ónesc, B─âsescu reprezenta sinteza perfect─â ├«ntre contracandida┼úii care ajunseser─â cu patru ani ├«nainte ├«n turul al doilea la alegerile preziden┼úiale. Pe de o parte, era un fost comunist, cu experien┼ú─â ├«n conducerea oamenilor, ├«┼či recuno┼čtea trecutul ┼či ├«i pl─âceau b─âile de mul┼úime, pe de alta, avea un discurs violent, justi┼úiar ┼či exaltat-emo┼úional. Nu ┼čtiu c├«t de bine se v├«nd m─ârcile care au mizat pe distan┼úarea, fie ironic─â, fie nostalgic─â, de comunism. Dar, faptul c─â Traian B─âsescu a f─âcut un calcul politic corect, apropiindu-┼či imaginea de trecutul comunist, l-a dovedit ulterioara sa cre┼čtere ├«n sondaje ┼či men┼úinerea la cote ├«nalte.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.