Un pariu pierdut

Marius DRAGOMIR
Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
Un pariu pierdut jpeg

Un produs din toate punctele european, televiziunea public─â a reprezentat timp de mul┼úi ani, ├«n partea occidental─â a continentului, o adev─ârat─â garan┼úie pentru un jurnalism bine f─âcut, informa┼úie ┼či ┼čtiri impar┼úiale ┼či obiective, ┼či programe culturale ┼či educative de calitate. Cu alte cuvinte, televiziunea public─â a fost cu noi pentru a oferi publicului ceea ce televiziunile comerciale, mult prea ocupate cu cifre de audien┼ú─â ┼či v├«nzare de publicitate, nu se sinchisesc s─â ofere foarte des.

Noile tehnologii

A┼ča-numitul model european ÔÇ×dualÔÇť, ├«n care televiziunea public─â a convie┼úuit cu televiziunile comerciale, trece de c├«┼úiva ani prin schimb─âri majore. Factorul cel mai important ├«n aceast─â revolu┼úie este, cu siguran┼ú─â, dezvoltarea tehnologic─â. Noile tehnologii, mai precis digitalizarea echipamentelor de produc┼úie ┼či transmisie, a adus cu sine numeroase schimb─âri ├«n ceea ce prive┼čte accesul oamenilor la con┼úinut de televiziune. Timp de peste 50 de ani, audiovizualul a fost guvernat ┼či, ├«n mod clar, ├«ngr─âdit, de eterul limitat. Cu alte cuvinte, ├«n fiecare ┼úar─â, existen┼úa unui num─âr limitat de frecven┼úe a impus necesitatea reglement─ârii foarte stricte a acestui domeniu. Televiziunea public─â a fost rezultatul acestei realit─â┼úi. Parte din frecven┼úe se acord─â ├«n ┼ú─ârile europene televiziunilor comerciale care trebuie s─â se supun─â unui set de reguli generale ├«n ceea ce prive┼čte programele, iar o anumit─â parte dintre frecven┼úe s├«nt rezervate televiziunilor publice care s├«nt guvernate de reguli mult mai stricte ┼či care trebuie s─â serveasc─â publicul larg.

Trecerea la televiziunea digital─â ├«nseamn─â, printre multe altele, ┼či faptul c─â pe aceea┼či frecven┼ú─â va fi posibil─â g─âzduirea mult mai multor canale de televiziune. Combinat cu aceasta, expansiunea Internetului, unde practic accesul la informa┼úie este nelimitat, a schimbat complet datele problemei, ridic├«nd numeroase semne de ├«ntrebare chiar asupra ra┼úiunii de a fi a televiziunii publice. De ce s─â pl─âtim taxa de abonament pentru un produs pe care l-am putea g─âsi mult mai simplu pe alte canale informatice? Aceasta este marea dezbatere din Occident ├«n aceste zile.

Televiziunea public─â ├«n Europa de Est s-a cl─âdit mult mai t├«rziu ┼či s-a dezvoltat ├«n ultimele dou─â decenii pe ruinele fostelor televiziuni comuniste de stat. Cu excep┼úia unui num─âr mic de state, printre care a┼č num─âra Cehia, Slovacia, Croa┼úia, din c├«nd ├«n c├«nd Slovenia, procesul de transformare a televiziunilor de stat ├«n institu┼úii publice autentice, pe modelul clasic al BBC-ului sau al televiziunii publice germane, a e┼čuat lamentabil. Au contribuit la aceasta clase politice total agresive, f─âr─â viziune ┼či f─âr─â experien┼úa unor societ─â┼úi deschise ┼či tolerante. Televiziunile publice, care ar trebui s─â fie guvernate de Consilii de Administra┼úie independente, r─âm├«n ├«n ┼ú─ârile Europei de Est baricade politice, terenuri de lupt─â ale variilor grupuri de interese politice ┼či de afaceri, de cele mai multe ori ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu guvernarea. ├Än acest context, deschiderea enorm─â adus─â de Internet ┼či de cre┼čterea ofertei informa┼úionale pe audiovizual fac din televiziunea public─â ├«n Europa de Est o institu┼úie desuet─â, iar misiunea sa ÔÇô total anacronic─â. ├Äntrebarea este: se mai poate salva ceva din aceste institu┼úii, ┼či dac─â da, ar avea sens o asemenea salvare?

Not─â de plat─â

Pentru a r─âspunde la ├«ntrebarea de mai sus, trebuie s─â ne uit─âm ├«n primul r├«nd la finan┼úele televiziunilor publice. Modelul clasic de televiziune public─â se bazeaz─â pe taxe pl─âtite de ├«ntreaga popula┼úie. A┼ča func┼úioneaz─â BBC-ul, ARD ├«n Germania ┼či televiziunea finlandez─â. ├Än Europa de Est, situa┼úia economic─â dezastruoas─â dup─â ├«ncheierea comunismului nu a permis introducerea unui astfel de model, pentru simplul fapt c─â popula┼úia ├«n aceste state este prea s─ârac─â pentru a-┼či permite s─â sus┼úin─â singur─â o astfel de institu┼úie. ├Än consecin┼ú─â, cele mai multe televiziuni publice din regiune au adoptat modele-hibrid, combina┼úii de taxe de abonament, bani de la bugetul de stat ┼či publicitate.

Iar─â┼či, de cele mai multe ori, sistemul de finan┼úare a func┼úionat ca instrument de control ├«n m├«inile statului ┼či ale clasei politice. Dar dac─â, p├«n─â acum, televiziunea public─â era un instrument de manipulare major, t─âv─âlugul televiziunilor comerciale a sc─âzut enorm popularitatea televiziunilor publice. Criza economic─â s-a ad─âugat acestor probleme. Toate acestea au dus, ├«n ultimii cinci ani, la falimentul televiziunilor publice ├«n regiune.

Televiziunea public─â din Slovacia a fost salvat─â acum doi ani de la ├«nec printr-un ajutor de la stat, dar nu se ┼čtie ce se va ├«nt├«mpla dup─â ce banii se vor epuiza. Televiziunea public─â maghiar─â nu a avut anul trecut bani nici s─â participe la concursul de muzic─â Eurovision. ├Än Macedonia, pl─âtitorii taxei de abonament au ├«ncetat ├«n urm─â cu doi ani, ├«n propor┼úie de peste 90%, s─â pl─âteasc─â banii pentru televiziunea public─â, guvernul salv├«nd institu┼úia prin redirec┼úionarea c─âtre televiziune a unor fonduri de la aeroportul din Skopje. ├Än Polonia, una dintre ┼ú─ârile unde televiziunea public─â a reu┼čit c├«t de c├«t s─â ├«┼či men┼úin─â audien┼úa, vocile celor care cer eliminarea taxei de abonament s-au ├«nmul┼úit sim┼úitor ├«n ultimii doi ani.


Despre viitor

├Än aceste condi┼úii, este clar c─â televiziunile publice ├«n Europa de Est ├«┼či tr─âiesc ultimul suflu. ├Än Occident, televiziunile publice majore se schimb─â enorm ├«n ace┼čti ani, pentru a se adapta la noul context informa┼úional ┼či la schimbarea genera┼úiei de consumatori media. Am fost ┼či r─âm├«n un sus┼úin─âtor al ideii de televiziune public─â. ├Än munca pe care o fac, dar ┼či ├«n timpul liber, realizez c─â programele pe care le caut ├«n ┼ú─ârile unde lucrez s├«nt majoritatea prezente exclusiv la televiziunile publice. Vorbesc de ┼čtiri c├«t de c├«t obiective, credibile, vorbesc de produc┼úie de film ┼či teatru, vorbesc de informa┼úie cultural─â.

Crizele politice sau economice au ar─âtat c├«t de fragil poate deveni echilibrul informa┼úional. Anul trecut, blocada informa┼úional─â din Rom├ónia, la ordinul mogulilor din media, a fost un exemplu de astfel de alunecu┼č. ├Än asemenea situa┼úii, televiziunea public─â ar trebui s─â fie garan┼úia ultim─â pentru o surs─â neviciat─â de informare. Dac─â ne g├«ndim din punctul acesta de vedere, televiziunea public─â este indispensabil─â. ├Äns─â, ├«n actualul context, o astfel de institu┼úie trebuie cl─âdit─â de la zero. Televiziunile publice ├«n Europa de Est s├«nt animale greoaie, angajatori-monstru de mii de oameni la cheremul grupurilor politice, cu reputa┼úii demult compromise, care m─ân├«nc─â sume colosale.

Nu cred c─â vreuna dintre aceste institu┼úii din Europa de Est se va putea transforma ├«n organiza┼úii robuste, viabile financiar ┼či cu adev─ârat ├«n serviciul public. Dac─â vrem un asemenea post, trebuie s─â fie ridicat din temelii.

Marius Dragomir este editor ┼či director de publica┼úii la programul media al Institutului pentru o societate deschis─â de la Londra.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?