Un nou R─âzboi Rece?

Vladimir TISM─éNEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 246 din 2 Noi 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Este de-acum un adev─âr axiomatic: revolu┼úiile din 1989 ┼či pr─âbu┼čirea URSS ├«n 1991 au dus la sf├«r┼čitul R─âzboiului Rece. Acest lucru ├«mi pare un fapt unamim recunoscut, iar revenirea la un nou R─âzboi Rece este mai degrab─â o hiperbol─â n─âscut─â din indignare, dec├«t rezultatul unei analize la rece a competi┼úiilor interna┼úionale din lumea de azi. Cum scria recent politologul Ghia Nodia, ministrul georgian al Educa┼úiei, ├«ntr-un articol reluat ├«n revista Idei ├«n dialog (octombrie 2008), Putin nu este Stalin, chiar dac─â exist─â un stalinism (ori bol┼čevism rezidual) ├«n stilul s─âu politic ┼či ├«n aspira┼úiile sale. ├Än consens cu Nodia, s├«nt de p─ârere c─â ceea ce lipse┼čte acestui efort na┼úional-stalinist este tocmai energia ideologic─â. ├Än absen┼úa unui asemenea proiect de reconstruc┼úie a universului social, f─âr─â un mesianism politic similar celui al bol┼čevismului (examinat c├«ndva ├«n chip magistral de Nikolai Berdiaiev), Rusia r─âm├«ne un colos nevrotic, dar nu foarte sigur de sine. Invazia Gruziei a fost expresia unui stil suspicios (era s─â scriu paranoidal), nu a unui program ideologic vizionar, cu ambi┼úii planetare. Rusia a fost ofensat─â ┼či ofuscat─â de extinderea NATO, de revolu┼úia portocalie din Ucraina, de posibilitatea ca Georgia ┼či Ucraina s─â intre ├«n alian┼úa nord-atlantic─â, de recunoa┼čterea independen┼úei pentru Kosovo. Nu trebuie ├«ns─â s─â credem c─â Rusia se simte realmente amenin┼úat─â de Occident. Este vorba de ra┼úionaliz─âri mitologice, de construc┼úia unui inamic imaginar, ca ┼či de o resurgen┼ú─â a sentimentului na┼úional ├«n forme mai mult sau mai pu┼úin manipulative. Se uit─â adeseori c─â, pe l├«ng─â trecutul s─âu de ofi┼úer KGB (├«n cadrul serviciilor de informa┼úii externe), actualul premier rus, de fapt ceea ce se cheam─â the strongman, a fost apropiat de Anatoli Sobceak, fost primar al Leningrad-ului (Sankt Petersburg), campion al direc┼úiei pro-occidentale ┼či reformatoare. Sigur, grupul lui Putin (faimo┼čii siloviki) se manifest─â prin tendin┼úe neo-dictatoriale. Ne ├«nt├«lnim cu abandonarea pozi┼úiilor anti-imperialiste din perioada El┼ú├«n ┼či cu un nou autoritarism menit s─â reafirme rolul Rusiei ca putere mondial─â. Istoria nu a ajuns la punctul terminus, lucru demonstrat de r─âzboaiele de secesiune din fosta Iugoslavie ca ┼či de continua v├«lv─âtaie din Orientul Mijlociu. Euforia perioadei 1989-1991 s-a dovedit nu doar efemer─â, ci ┼či lipsit─â de fundamente valide. Evident, omenirea nu a intrat ├«ntr-o "post-istorie" lipsit─â de convulsii, o stare de ├«ncremenire a politicului sub zodia unui liberalism senin ┼či neproblematic, un fel de nou─â teologie cu statut de infailibilitate. Dar nu este mai pu┼úin adev─ârat c─â, la ora actual─â, modelul liberal (cu nuan┼úe social-democrate, ori conservatoare - depinde de cazul concret la care ne referim) tinde s─â se universalizeze. Spun acest lucru g├«ndindu-m─â chiar la Rusia, cu ale sale cicluri de reformism ┼či anti-reformism care nu au ├«nceput acum dou─âzeci de ani, ci dureaz─â de fapt de c├«teva secole. Nu cunosc o mai elocvent─â analiz─â a acestei tematici dec├«t filmul Arca rusa de Aleksandr Sokurov, ├«n fapt, un dialog "peste mode ┼či timp" ├«ntre marchizul de Custine ┼či filosoful rus Ceaadaiev. R─âzboiul Rece, o ┼čtim de fapt ├«nc─â de la George Kennan, a fost legat de dou─â impulsuri definitorii pentru comportamentul interna┼úional al Kremlin-ului mai ales dup─â 1945. Mai ├«nt├«i era vorba de expansiunea modelului bol┼čevic de revolu┼úionare a realit─â┼úii (ocuparea Europei de Est ┼či Centrale). Apoi, ├«n special prin ├«mbr─â┼úi┼čarea de c─âtre Stalin a panslavismului ├«n timpul r─âzboiului ┼či prin accentul pus pe unicitatea sacrificiului rusesc (s─â ne amintim de un faimos toast din 1945 ├«n care Stalin glorifica na┼úiunea rus─â drept ├«ncarnarea unor virtu┼úi f─âr─â pereche), URSS a ajuns s─â recupereze tradi┼úii mult─â vreme suprimate ┼či negate. ├Äntre acestea, chiar acel etnocentrism xenofob specific extremei drepte pravoslavnice. ├Än ultimii ani de via┼ú─â ai lui Stalin, s-a produs contopirea iacobinismului leninist cu na┼úionalismul velicorus ├«n versiunea sa cea mai exclusivist─â ┼či narcisist─â. Campionul acestei paradigme numit─â de Robert C. Tucker "bol┼čevismul extremei drepte" a fost tocmai fostul lider de partid din Leningrad, ideologul en titre al PC(b) al URSS, Andrei Jdanov. ├Än anumite privin┼úe, putinismul poate fi privit ca o tentativ─â de a resuscita jdanovismul. Am scris recent ├«n Evenimentul zilei un articol despre noul manual de istorie a Rusiei (1945-1991) ┼či eforturile de reabilitare a tiraniei staliniste (ori mai degrab─â de contestare a monstruozit─â┼úii sale absolute). Pandantul acestei recidive autoritariste ┼či antiliberale ├«l reprezint─â dorin┼úa de a "finlandiza" zonele limitrofe ┼či de a impune o sfer─â de influen┼ú─â rus─â ├«n Caucaz ┼či chiar ├«n Balcani. St├«nd recent de vorb─â cu un coleg, aici la Wilson Center (unde s├«nt fellow ├«n acest an universitar), am ascultat cu aten┼úie analiza sa privind situa┼úia din Rusia. Este vorba de un universitar american originar din Moscova, autorul unor lucr─âri clasice de istorie a R─âzboiului Rece. Din punctul s─âu de vedere, Medvedev ┼či grupul din jurul s─âu difer─â esen┼úial de Putin ca forma┼úie ┼či valori. Nu intru ├«n detalii, dar trebuie spus c─â o personalitate poate afecta decisiv orientarea unui regim politic (s─â ne amintim momentele Nagy, Dubcek, Gorbaciov ori, ├«n direc┼úia opus─â, cazul Ceau┼čescu). Cel mai important lucru este s─â se evite aprecierile panicate, s─â se detecteze tendin┼úele de lung─â ┼či scurt─â durat─â, ┼či nu s─â se alunece ├«n discursuri emo┼úionale ┼či ├«n retoric─â bombastic-facil─â. Occidentul (NATO ┼či UE) nu pot accepta dictatul rusesc, dar ar fi o eroare s─â se confunde Rusia de azi cu ceea ce a fost URSS, cu ideologia sa expansionist-utopic─â. ├Än plus, nu trebuie uitate interesele comune legate de rezisten┼úa ├«n fa┼úa pericolului islamisto-terorist.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.