Un nou început

Raluca TURCAN
Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
Un nou început   jpeg

Televiziunea public─â e un subiect care m─â preocup─â de cinci ani, de c├«nd s├«nt pre┼čedinta Comisiei pentru Cultur─â, Arte ┼či Mijloace de Informare ├«n Mas─â din Camera Deputa┼úilor. Am urm─ârit evolu┼úia institu┼úiei ├«n ace┼čti ultimi ani, i-am v─âzut problemele ┼či am fost parte a ├«ncerc─ârilor de a le rezolva. Continui s-o fac fiindc─â eu cred ├«n necesitatea televiziunii publice ┼či ├«n posibilitatea reform─ârii ei.

Diagnosticul momentului e dur: economic vorbind, Societatea Rom├ón─â de Televiziune (SRTV) este o ├«ntreprindere cronic nerentabil─â; politic vorbind, este o institu┼úie dependent─â; mediatic vorbind, ea e din ce ├«n ce mai pu┼úin important─â ┼či atractiv─â.

Anul 2008 a marcat un v├«rf al pierderilor, de circa 53 de milioane lei noi, iar pierderile din exerci┼úiul bugetar al anului 2009 s├«nt comparabile ÔÇô circa 48 de milioane lei noi. Situa┼úia actual─â a SRTV seam─ân─â izbitor cu situa┼úia marilor ├«ntreprinderi de stat din anii ÔÇÖ90. ┼×i acestea, ca ┼či SRTV azi, func┼úionau constant ├«n pierdere, erau mai discret sau mai pe fa┼ú─â c─âpu┼čate ┼či ├«┼či vedeau disp─âr├«nd monopolul specific.

Ultimii doi ani au ├«nsemnat ├«ns─â pentru SRTV ┼či un tip de dominan┼ú─â partizan─â ce prezint─â, din nou, similitudini cu anii ÔÇÖ90. H├«rtia de turnesol, ca de obicei, a fost campania electoral─â. TVR1 (ÔÇ×nava amiralÔÇť a societ─â┼úii) n-a reu┼čit s─â asigure o informare liber─â ┼či corect─â a telespectatorilor, intruziunea politicii de partid ├«n politica editorial─â f─âc├«nd un deserviciu grav ┼či institu┼úiei, ┼či publicului.

Iar ├«n ceea ce prive┼čte audien┼úele, TVR1 a ajuns pe locurile 3-4 ├«n mediul urban, ├«n condi┼úiile ├«n care primele dou─â locuri s├«nt ocupate ├«n mod autoritar de c─âtre posturile comerciale Pro TV ┼či Antena 1. C├«t prive┼čte TVR2, aceasta este permanent dep─â┼čit─â de competitori specifici precum Kanal D sau Na┼úional TV, dar ┼či de televiziuni de ┼čtiri precum Realitatea TV sau Antena 3.

A┼ča stau lucrurile. Iar ├«ntrebarea fundamental─â pentru SRTV este: ce fel de televiziune public─â ne trebuie? Din punctul de vedere al interesului public, cred c─â r─âspunsul potrivit este urm─âtorul: ne trebuie o televiziune care s─â fac─â un compromis rezonabil ├«ntre informare, educa┼úie ┼či divertisment, o televiziune care s─â ofere informa┼úie socio-politic─â relevant─â ┼či liber─â de influen┼úe partizane, o televiziune care s─â func┼úioneze f─âr─â pierderi. Nu s├«nt obiective mari, s├«nt obiective de bun-sim┼ú, potrivite pentru actualul moment. Dac─â le vom atinge pe acestea, ne putem g├«ndi la altele mai ambi┼úioase.

Prin urmare, e nevoie la SRTV de redimensionarea cheltuielilor. SRTV nu poate func┼úiona complet dincolo de logica bugetar─â, miz├«nd pe faptul c─â e o institu┼úie public─â necesar─â ┼či are un brand de prestigiu. Reorganizarea nu e simpl─â. Dar SRTV e datoare cu aceste lucruri, fiindc─â peste 50% din veniturile ei vin din taxa radio-TV pl─âtit─â de cet─â┼úeni, iar peste 30% ÔÇô din subven┼úii publice directe.

Criza SRTV trebuie ├«ns─â privit─â ┼či ca o ┼čans─â. Reducerea audien┼úelor (proces ce a mers ├«n paralel cu diversificarea peisajului mediatic, inclusiv cu expansiunea Internetului), trebuie s─â recunoa┼čtem, o face mai pu┼úin important─â dec├«t ├«n trecut pentru factorul politic. Acum este, deci, un moment mai potrivit dec├«t oric├«nd pentru a avansa ├«n procesul depolitiz─ârii institu┼úiei. ├Än consecin┼ú─â, ├«n Comisiile pentru Cultur─â ale Parlamentului se discut─â tot mai serios ideea elimin─ârii numirilor politice ├«n Consiliul de Administra┼úie al SRTV: propunerile vor apar┼úine societ─â┼úii civile, iar Parlamentul se va pronun┼úa prin vot asupra persoanelor propuse. De asemenea, discut─âm separarea calit─â┼úii de pre┼čedinte al Consiliului de Administra┼úie de cea de director general, ├«n ideea de a separa activitatea managerial─â, specific economic─â, de cea care stabile┼čte liniile de politic─â general─â a institu┼úiei.

├Än leg─âtur─â cu audien┼úele, posturile SR TV nu au g─âsit cele mai bune solu┼úii, e cert. SRTV sufer─â ┼či din cauza degrad─ârii climatului mediatic general, ├«n care ┼či-au f─âcut loc tot mai mult prostul gust (dac─â ne referim la divertisment), partizanatul excesiv (dac─â ne referim la domeniul socio-politic) sau ignorarea schimb─ârilor care au intervenit la nivelul consumatorilor de televiziune. Iar teoria tot mai la mod─â c─â doar sexul ┼či manelele aduc audien┼ú─â e o prostie c├«t casa. S├«nt foarte multe programe care se ├«ncadreaz─â ├«n misiunea de serviciu public, care fac audien┼ú─â. Ar fi, ├«n concluzie, o gre┼čeal─â ca SRTV s─â feti┼čizeze audien┼úele ┼či s─â-┼či abandoneze propriile standarde, propria misiune. Scopul principal al SRTV nu este s─â fac─â profit economic, ci s─â realizeze profit social ÔÇô inform├«nd, educ├«nd, produc├«nd divertisment pentru publicul telespectator, ├«n baza unor valori solide. ├Än acela┼či timp, posturile SRTV au nevoie de emisiuni-fanion (├«mbun─ât─â┼úindu-le pe cele existente, aduc├«nd altele noi) care obi┼čnuiesc publicul cu postul respectiv ┼či ajung chiar s─â-l defineasc─â.

Cred c─â la SRTV se poate mai mult ┼či mai bine. ┼×i voi lupta ├«n continuare pentru asta.

Raluca Turcan este deputat PD-L, pre┼čedinta Comisiei pentru Cultur─â, Arte ┼či Mijloace de Informare ├«n Mas─â din Camera Deputa┼úilor.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?