„Un lucru unic în televiziunile din Europa“

Gabriel LIICEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 529 din 3-9 aprilie 2014
„Un lucru unic în televiziunile din Europa“ jpeg

Buna ziua, doamnelor şi domnilor, Gabriel Liiceanu este numele meu.

E prima oară cînd intru în instituţia dumneavoastră şi aş vrea să ştiţi că am venit într-o triplă calitate – ca membru al Grupului pentru Dialog Social, care a făcut sesizarea aceasta, ca om de cultură, cel puţin aşa mă consider, asta e meseria mea, intelectual umanist, şi deopotrivă ca cetăţean al acestei ţări.

Îmi pare foarte bine că am venit de la început, că am văzut modul sever în care funcţionaţi. Partitura aceea cu videoclipurile (de manele, de pe Mynele TV – n.r.) pe care aţi interpelat-o serios m-a impresionat, cu manelele, pentru că este limpede că aceste variante soft-porno pot să dăuneze sufletelor copiilor care privesc de-a lungul zilei. Dar vă spun că aia mi se pare nimic.

Nu cred că răul pe care îl fac acele videoclipuri se poate compara cu hard porno pe care l-am văzut pe urmă (fragmente din emisiunea lui Gâdea despre Andrei Pleşu – n.r.) şi, într-adevăr, cum a spus şi doamna Cristina Guseth (director Freedom House), sînt şocat. Am venit cu o bună dispoziţie, am venit cu un spirit destins şi ludic, după ce am văzut imaginile de acolo (videoclipurile de manele – n.r.). Mă simt absolut tulburat.

Nu am să fiu ipocrit, ştiu că episoade de acest gen nu sînt primele care au avut loc în această emisiune, dar faptul că lucrurile au escaladat şi au ajuns pînă la acest nivel şi că în clipa de faţă sîntem unica ţară din Europa, care, avînd un Consiliu Naţional al Audiovizualului, permite ca asemenea pornografii să existe în spaţiul public al României, mi se pare absolut înspăimîntător. Nu fac retorică, nu obişnuiesc să fac, ci pur şi simplu protestez în cea de-a treia ipostază în care am venit, ca cetăţean.

Am spus hard porno pentru că un copil care vede aşa ceva, un adolescent care vede aşa ceva şi care a auzit de oameni ca Mircea Cărtărescu, ca Patapievici, ca Pleşu şi înţelege că lor le pot fi anexate cele mai ordinare cuvinte ale jignirii: „porc“, „slugă“, „bou“, „linge şi scuipă“ şi că lucrurile astea se petrec sub ochii dvs. de ani de zile şi că le acceptăm…

Prezenţa mea aici nu este legată de nici un post de televiziune. Acela este un prilej. Am venit aici pentru că simt nevoia, de multă vreme, să stau de vorbă cu dvs. N-am să spun „sînteţi plătiţi din banii noştri“, dar am să spun că aştept să mă apăraţi de asemenea spectacole, să mă apăraţi, căci nu mai am curajul să deschid televizorul în România.

Nu ştiu cu adevărat cum se pot petrece asemenea lucruri, dar oamenii aceştia şi nu numai ei, nu numai mărimile culturale, toţi cei care sînt linşaţi acolo au dreptul, cum se spune în articolul – iată că am început să vorbesc ca avocaţii – 10 din Legea audiovizualului: protejarea demnităţii umane şi dreptul la propria imagine. Asta ar fi impus de mult timp să vă oblige la o sancţiune, alta decît – nu ştiu, nu mă pricep care este sistemul dvs. de pîrghii, de penalizări – o simplă amendă.

Ce se petrece aici nu e lucru de amendă. Garantul interesului public, înţeleg că aceasta este axa de valoare a instituţiei dvs. Vă rog să nu credeţi că am venit pur şi simplu să mă răfuiesc, dar pur şi simplu îmi cer drepturile ca să mă apăraţi, pe mine şi pe toţi cetăţenii din România, dacă nu vrem să avem o ţară care va ajunge o albie de porci cu ajutorul unor asemenea prestaţii.

Cărtărescu, cînd a păţit un asemenea lucru la unul dintre posturile de televiziune şi în mod repetat, omul care pesemne că este capitalul cel mai important de valoare al ţării ăsteia, a spus: „un intelectual poate să ia şi un glonţ în cap, e pregătit să o facă, dar nu e pregătit nimeni să se toarne peste el cisterne de excremente.“

Vă spun sincer că am făcut parte din consilii ca ale dvs., am fost în consiliul televiziunii patru ani de zile, dacă asemenea lucruri se petreceau acolo, eu nu dormeam liniştit. N-aş fi plecat, dar aş fi spus în gura mare că nu pot împărtăşi non-reacţia colegilor mei. Eu aştept cu toată încrederea, din partea dvs., o reacţie la ceva care îi cutremură pe ziariştii străini.

Am vorbit recent cu un ziarist de la Frankfurt care înţelege româna şi care a văzut emisiunea şi a spus că este un lucru unic în televiziunile din Europa. Nu cred că avem interesul – şi nici dvs. – să fim asociaţi cu asemenea linşaje. Tot ce s-a spus acolo, totul, cuvînt cu cuvînt, de la cap la coadă, este calomnie, minciună, jignire.

Andrei Pleşu n-a fost plătit din banii noştri, de 24 de ani, îl cunosc ca pe buzunarul meu. A fost opt ani în slujba statului şi, aşa cum a spus Andrei Cornea, a făcut-o slujindu-ne pe noi toţi. I-am plătit puţin pentru ce a făcut. Nu cred că sînt mulţi oameni în ţara asta care pentru 3800 de lei pe lună şi-au deformat şi mutilat profilul cultural ca să se pună în slujba unei ţări întregi. Nu este sluga nici unui regim. Întîi, a făcut, într-un moment de cumpănă al istoriei noastre, formidabile servicii culturii române: a înfiinţat instituţii, a pus cultura pe un drum nou. N-a fost sluga nimănui. Ca ministru de Externe, a pus umărul la intrarea României în Uniunea Europeană. Nu este vorba de apărarea lui Andrei Pleşu, pentru că s-a apărat singur în Adevărul.

Securist? Securist?... În numele unor resentimente (pentru că i s-au spus cuiva nişte adevăruri dure, Petre Roman, pe care la rîndul lui l-aş fi dat în judecată, e treaba lui Andrei Pleşu şi presimt că o să o facă). Aici nu este vorba de a pleda ca un avocat, dar vă spun că tot ce s-a spus acolo sînt enormităţi. Noi nu scriam scrisori către Ceauşescu, nimeni nu avea voie, decît dacă îi făcea un memoriu. E o minciună pentru toată tinerimea să creadă că existau corespondenţe de amor între un cetăţean al României şi Ceauşescu. Erau memorii şi erau memoriile unui om care era pus sub o acuză de subminare a ordinii de stat, de meditaţie transcedentală.

E altceva care m-a speriat. Eu cred în demnitatea dvs. şi în valorile pe care le slujiţi. Faptul că un manipulator – pentru mine oamenii ăştia nu sînt ziarişti – poate să vorbească despre dvs. cu „ăia de la CNA“… Vă daţi seama ce înseamnă asta, că au trecut, au transgresat orice idee de regulă, de lege şi de respect? Cum adică „ăia de la CNA“? Eu nu accept să vă numească cineva „ăia de la CNA“. La ce grad de trufie a ajuns un om care să se simtă dincolo de orice lege a acestei ţări, dincolo de orice pudoare?

Nu cunosc pîrghiile pe care le aveţi pentru a curma aceste lucruri, dar dacă lucrurile acestea continuă şi eu mă voi ascunde, în continuare – cu toţi prietenii mei şi cu toţi tinerii pe care îi cunosc – de televizor pentru că există asemenea posturi care pot face aşa ceva, bănuiesc că puterea se va muta de la o instituţie de stat către stradă. Iar asta nu e de dorit. Pentru că vrem să trăim într-un stat care se reglează frumos şi civilizat. Vă mulţumesc! 

Acest articol este transcrierea intervenţiei lui Gabriel Liiceanu în şedinţa CNA în care s-a discutat atacul postului TV Antena 3 la adresa dlui Andrei Pleşu.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Elon Musk  foto   Shutterstock jpg
Munca devine opțională? Profeția lui Elon Musk, față în față cu paradoxul AI: Genial, dar surprinzător de stupid
Magnatul Elon Musk a susținut, zilele trecute, că datorită AI munca va fi opțională în următorii 10-20 de ani. RAND, instituție de cercetare din SUA, arată însă că AI ratează prea multe dintre lucrurile esențiale de care am avea nevoie pentru a avea încredere în caz de utilizare robustă.
rinichi jpg
Obiceiul banal care îți îmbolnăvește rinichii și crește riscul de îngrășare. Renunță cât mai repede la el
Consumul zilnic de băuturi carbogazoase aparent inofensive poate avea efecte negative serioase asupra sănătății. Pe termen lung, aceste lichide nu doar că afectează rinichii, ci contribuie și la acumularea kilogramelor în plus, arată specialiștii.
furtuna in desert jpg
Când a realizat URSS că a pierdut Războiul Rece. Momentul în care doctrina sovietică s-a prăbușit în deșert
Când operațiunea militară condusă de SUA s-a încheiat, în februarie 1991, impactul asupra establishmentului militar sovietic a fost profund.
facturi
Mitul „tinerilor cu tupeu”: cum a devenit salariul mediu noua normă pentru juniori
Sondajele efectuate în ultima perioadă arată că tinerii de până în 35 de ani nu mai vor să muncească pe salarii mici, pretinzând încă de la interviul de angajare 1.000 de euro net, un venit aproape dublu față de salariul minim net aflat în plată.
image png
Rujurile clasice ies din scenă. Vine o tendință care nu doar colorează buzele. Le face și mai mari vizual
În 2026, rujurile tradiționale, mate și puternic pigmentate, își pierd din popularitate. În locul lor apar produse care combină culoarea subtilă cu confortul și îngrijirea buzelor, transformând machiajul într-un ritual de frumusețe mai natural și mai ușor de purtat.
baza lunara jpg
Suntem pregătiți să trăim pe Lună? Planurile ambițioase ale lui Musk și Bezos
Rivalitatea dintre Elon Musk și Jeff Bezos intră într-o nouă etapă. După ani în care a vorbit despre colonizarea planetei Marte, Musk a anunțat că își mută temporar atenția asupra Lunii, unde dorește să construiască un oraș „autosustenabil”.
bullying, foto Pixabay  yamu jay  jpg
Lecție pentru profesori - Cum recunoaștem bullying-ul mascat în „neînțelegeri între elevi”: „Copilul se simte în pericol de moarte”
Fenomenul de bullying, din ce în ce mai prezent în școlile din România, necesită intervenție pentru care nu toți profesorii sunt pregătiți. Câteva sute de dascăli au aflat de la Urania Cremene ce se întâmplă în cazul bullying-ului și cum își pot ajuta elevii, în special victimele.
image png
De ce uscarea pantofilor pe un calorifer este una dintre cele mai mari greșeli pe care le faci?
Pantofii uzi și un calorifer încins par combinația perfectă după o zi ploioasă sau după o tură prin zăpadă. Instinctul te împinge să-i pui direct pe sursa de căldură și să-i lași să se usuce rapid. Pare logic, convenabil și rapid - dar, în realitate, această metodă poate avea consecințe neplăcute.
noul cod fiscal
An greu pentru afacerile românești. Cum jonglează companiile printre taxe și impozite
2026 este marcat de suprapunerea mai multor presiuni fiscale, pornind de la utilități mai scumpe, finanțare costisitoare, taxe mai mari și un context european volatil. Niciun factor nu este devastator separat, însă împreună schimbă semnificativ condițiile de funcționare pentru multe afaceri.