„Un lucru unic în televiziunile din Europa“

Gabriel LIICEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 529 din 3-9 aprilie 2014
„Un lucru unic în televiziunile din Europa“ jpeg

Buna ziua, doamnelor şi domnilor, Gabriel Liiceanu este numele meu.

E prima oară cînd intru în instituţia dumneavoastră şi aş vrea să ştiţi că am venit într-o triplă calitate – ca membru al Grupului pentru Dialog Social, care a făcut sesizarea aceasta, ca om de cultură, cel puţin aşa mă consider, asta e meseria mea, intelectual umanist, şi deopotrivă ca cetăţean al acestei ţări.

Îmi pare foarte bine că am venit de la început, că am văzut modul sever în care funcţionaţi. Partitura aceea cu videoclipurile (de manele, de pe Mynele TV – n.r.) pe care aţi interpelat-o serios m-a impresionat, cu manelele, pentru că este limpede că aceste variante soft-porno pot să dăuneze sufletelor copiilor care privesc de-a lungul zilei. Dar vă spun că aia mi se pare nimic.

Nu cred că răul pe care îl fac acele videoclipuri se poate compara cu hard porno pe care l-am văzut pe urmă (fragmente din emisiunea lui Gâdea despre Andrei Pleşu – n.r.) şi, într-adevăr, cum a spus şi doamna Cristina Guseth (director Freedom House), sînt şocat. Am venit cu o bună dispoziţie, am venit cu un spirit destins şi ludic, după ce am văzut imaginile de acolo (videoclipurile de manele – n.r.). Mă simt absolut tulburat.

Nu am să fiu ipocrit, ştiu că episoade de acest gen nu sînt primele care au avut loc în această emisiune, dar faptul că lucrurile au escaladat şi au ajuns pînă la acest nivel şi că în clipa de faţă sîntem unica ţară din Europa, care, avînd un Consiliu Naţional al Audiovizualului, permite ca asemenea pornografii să existe în spaţiul public al României, mi se pare absolut înspăimîntător. Nu fac retorică, nu obişnuiesc să fac, ci pur şi simplu protestez în cea de-a treia ipostază în care am venit, ca cetăţean.

Am spus hard porno pentru că un copil care vede aşa ceva, un adolescent care vede aşa ceva şi care a auzit de oameni ca Mircea Cărtărescu, ca Patapievici, ca Pleşu şi înţelege că lor le pot fi anexate cele mai ordinare cuvinte ale jignirii: „porc“, „slugă“, „bou“, „linge şi scuipă“ şi că lucrurile astea se petrec sub ochii dvs. de ani de zile şi că le acceptăm…

Prezenţa mea aici nu este legată de nici un post de televiziune. Acela este un prilej. Am venit aici pentru că simt nevoia, de multă vreme, să stau de vorbă cu dvs. N-am să spun „sînteţi plătiţi din banii noştri“, dar am să spun că aştept să mă apăraţi de asemenea spectacole, să mă apăraţi, căci nu mai am curajul să deschid televizorul în România.

Nu ştiu cu adevărat cum se pot petrece asemenea lucruri, dar oamenii aceştia şi nu numai ei, nu numai mărimile culturale, toţi cei care sînt linşaţi acolo au dreptul, cum se spune în articolul – iată că am început să vorbesc ca avocaţii – 10 din Legea audiovizualului: protejarea demnităţii umane şi dreptul la propria imagine. Asta ar fi impus de mult timp să vă oblige la o sancţiune, alta decît – nu ştiu, nu mă pricep care este sistemul dvs. de pîrghii, de penalizări – o simplă amendă.

Ce se petrece aici nu e lucru de amendă. Garantul interesului public, înţeleg că aceasta este axa de valoare a instituţiei dvs. Vă rog să nu credeţi că am venit pur şi simplu să mă răfuiesc, dar pur şi simplu îmi cer drepturile ca să mă apăraţi, pe mine şi pe toţi cetăţenii din România, dacă nu vrem să avem o ţară care va ajunge o albie de porci cu ajutorul unor asemenea prestaţii.

Cărtărescu, cînd a păţit un asemenea lucru la unul dintre posturile de televiziune şi în mod repetat, omul care pesemne că este capitalul cel mai important de valoare al ţării ăsteia, a spus: „un intelectual poate să ia şi un glonţ în cap, e pregătit să o facă, dar nu e pregătit nimeni să se toarne peste el cisterne de excremente.“

Vă spun sincer că am făcut parte din consilii ca ale dvs., am fost în consiliul televiziunii patru ani de zile, dacă asemenea lucruri se petreceau acolo, eu nu dormeam liniştit. N-aş fi plecat, dar aş fi spus în gura mare că nu pot împărtăşi non-reacţia colegilor mei. Eu aştept cu toată încrederea, din partea dvs., o reacţie la ceva care îi cutremură pe ziariştii străini.

Am vorbit recent cu un ziarist de la Frankfurt care înţelege româna şi care a văzut emisiunea şi a spus că este un lucru unic în televiziunile din Europa. Nu cred că avem interesul – şi nici dvs. – să fim asociaţi cu asemenea linşaje. Tot ce s-a spus acolo, totul, cuvînt cu cuvînt, de la cap la coadă, este calomnie, minciună, jignire.

Andrei Pleşu n-a fost plătit din banii noştri, de 24 de ani, îl cunosc ca pe buzunarul meu. A fost opt ani în slujba statului şi, aşa cum a spus Andrei Cornea, a făcut-o slujindu-ne pe noi toţi. I-am plătit puţin pentru ce a făcut. Nu cred că sînt mulţi oameni în ţara asta care pentru 3800 de lei pe lună şi-au deformat şi mutilat profilul cultural ca să se pună în slujba unei ţări întregi. Nu este sluga nici unui regim. Întîi, a făcut, într-un moment de cumpănă al istoriei noastre, formidabile servicii culturii române: a înfiinţat instituţii, a pus cultura pe un drum nou. N-a fost sluga nimănui. Ca ministru de Externe, a pus umărul la intrarea României în Uniunea Europeană. Nu este vorba de apărarea lui Andrei Pleşu, pentru că s-a apărat singur în Adevărul.

Securist? Securist?... În numele unor resentimente (pentru că i s-au spus cuiva nişte adevăruri dure, Petre Roman, pe care la rîndul lui l-aş fi dat în judecată, e treaba lui Andrei Pleşu şi presimt că o să o facă). Aici nu este vorba de a pleda ca un avocat, dar vă spun că tot ce s-a spus acolo sînt enormităţi. Noi nu scriam scrisori către Ceauşescu, nimeni nu avea voie, decît dacă îi făcea un memoriu. E o minciună pentru toată tinerimea să creadă că existau corespondenţe de amor între un cetăţean al României şi Ceauşescu. Erau memorii şi erau memoriile unui om care era pus sub o acuză de subminare a ordinii de stat, de meditaţie transcedentală.

E altceva care m-a speriat. Eu cred în demnitatea dvs. şi în valorile pe care le slujiţi. Faptul că un manipulator – pentru mine oamenii ăştia nu sînt ziarişti – poate să vorbească despre dvs. cu „ăia de la CNA“… Vă daţi seama ce înseamnă asta, că au trecut, au transgresat orice idee de regulă, de lege şi de respect? Cum adică „ăia de la CNA“? Eu nu accept să vă numească cineva „ăia de la CNA“. La ce grad de trufie a ajuns un om care să se simtă dincolo de orice lege a acestei ţări, dincolo de orice pudoare?

Nu cunosc pîrghiile pe care le aveţi pentru a curma aceste lucruri, dar dacă lucrurile acestea continuă şi eu mă voi ascunde, în continuare – cu toţi prietenii mei şi cu toţi tinerii pe care îi cunosc – de televizor pentru că există asemenea posturi care pot face aşa ceva, bănuiesc că puterea se va muta de la o instituţie de stat către stradă. Iar asta nu e de dorit. Pentru că vrem să trăim într-un stat care se reglează frumos şi civilizat. Vă mulţumesc! 

Acest articol este transcrierea intervenţiei lui Gabriel Liiceanu în şedinţa CNA în care s-a discutat atacul postului TV Antena 3 la adresa dlui Andrei Pleşu.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Clifford Stanley jpg
Un american misterios este investigat în Groenlanda după ce ar fi oferit bani localnicilor pentru a susține alipirea la SUA
Poliția din Groenlanda investighează cazul unui cetățean american care ar fi încercat să convingă localnici să susțină aderarea insulei la Statele Unite, oferindu-le sume importante de bani în schimbul semnării unei petiții.
colaj png
Imaginea care i-a făcut pe mulți să se întrebe dacă așa va arăta viitorul muncii: „Astăzi am mers la plajă, într-o joi”
O fotografie publicată de o tânără care susține că lucrează direct de pe plajă, fără să fie în vacanță sau în concediu, a stârnit o dezbatere intensă pe rețelele de socializare.
kaminsky jpg
„Falsificatorul”, puștiul genial care a salvat mii de vieți. Muncea până la epuizare, fără să primească vreo recompensă, pentru cauzele în care credea
În anii cei mai grei ai celui de-Al Doilea Război Mondial, un autodidact anonim, ascuns într-o pivniță din Franța, a salvat mii de vieți, în special ale copiilor. Se numea Adolfo Kaminsky și era un falsificator de acte genial, aproape imposibil de depistat.
Fotografie din autobuz cu o femeie islamica  FOto Reddit jpg
Fotografia unei femei cu fața ascunsă sub vălul islamic, într-un autobuz, virală pe internet. Controversele stârnite de imagine
O imagine publicată pe rețelele de socializare, în care o femeie îmbrăcată într-un veșmânt islamic negru, cu fața acoperită și ochelari de soare, apare într-un autobuz, a stârnit numeroase reacții în mediul online.
Procesiunea de încoronare a lui Carol I
Numărul care a marcat destinul România și semnificația sa. Trei momente istorice petrecute la aceeași dată
Ziua de 10 mai are o semnificație istorică aparte pentru România. În ultimii peste 150 de ani, la această dată au avut loc trei evenimente majore care au influențat decisiv parcursul istoric al țării. În multe privințe, România de astăzi este strâns legată de semnificația acestei zile.
elon musk sam altman jpg
Jurnalul secret care a ajuns probă în conflictul dintre Elon Musk și OpenAI
Un jurnal personal ținut ani la rând de Greg Brockman, președintele și cofondatorul OpenAI, a devenit una dintre cele mai neașteptate probe în procesul intentat de Elon Musk companiei la a cărei fondare a contribuit.
RomanianPMMarghilomanSigningBucharestPeaceTreaty1918 jpeg
Unul dintre cele mai umilitoare episoade din istoria României. Ziua în care țara a fost redusă la statutul unei adevărate colonii
Pe 7 mai 1918, la Palatul Cotroceni a fost semnată cel mai umilitor tratat din istoria românilor.
Regele Carol I   portret sepia jpeg
11 mai, prima zi de domnie a lui Carol I, după depunerea jurământului
La 11 mai 1866, Carol I își începea oficial prima zi ca domnitor al României, după proclamarea sa pe tron. Venirea principelui german a deschis una dintre cele mai importante perioade din istoria modernă a țării.
horoscop martie  iunie logo webp
Norocul bate la ușă pentru 5 zodii! Până pe 30 iunie au parte de reușite pe plan profesional, bani cu nemiluita și schimbări în viața amoroasă
Astrologii aduc vești excelente pentru șase zodii, care se vor bucura de o perioadă plină de noroc până la sfârșitul lunii iunie. Potrivit astrologului Amy Demure, influența lui Jupiter aflat în mers direct în zodia Racului favorizează succesul, echilibrul emoțional și apariția unor oportunități imp