Un loc în care viaţa este mai densă

Sanda CORDO┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 242 din 28 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De┼či, desigur, ar fi greu de sus┼úinut c─â scriitorii ar fi mai de┼čtep┼úi dec├«t tehnocra┼úii, totu┼či, ├«n aceast─â disput─â purtat─â ├«n paginile unui splendid ┼či sf├«┼čietor roman, Pavilionul cancero┼čilor de Al. Soljeni┼ú├«n, eu s├«nt de partea lui Diomka ┼či cred, ├«mpreun─â cu el, c─â literatura ne poate ├«nv─â┼úa sau, mai propriu spus (pentru c─â marile c─âr┼úi nu s├«nt didactice), ne poate ajuta s─â tr─âim pe noi to┼úi, copii, p─ârin┼úi, bunici, tehnocra┼úi ┼či oameni de r├«nd. Am descoperit ├«n ultimii ani, nu f─âr─â un sur├«s, c─â influen┼úi teoreticieni ai literaturii ajung ┼či ei la aceast─â idee. ├Än Literatura ├«n pericol (Paris, 2007), Tzvetan Todorov recunoa┼čte penitent (ca unul care a profesat timp de decenii o alt─â credin┼ú─â) c─â: "Dac─â m─â ├«ntreb ast─âzi de ce iubesc literatura, r─âspunsul care ├«mi vine spontan ├«n minte este: pentru c─â m─â ajut─â s─â tr─âiesc. [...] Departe de a fi un simplu agrement, o distrac┼úie rezervat─â persoanelor educate, ea permite oricui s─â r─âspund─â mai bine voca┼úiei sale de fiin┼ú─â uman─â". Fire┼čte, o asemenea afirma┼úie e foarte ├«nc─âp─âtoare ┼či ├«n ea intr─â o mul┼úime de lucruri. Literatura este ┼či un divertisment, te ajut─â s─â petreci ore agreabile, dup─â cum ea ├«ndepline┼čte acele roluri banale care ├«ncep din primele momente ale lecturii ┼či care, neb─âgate ├«n seam─â, r─âm├«n active de-a lungul ├«ntregii vie┼úi de cititor: ├«mbog─â┼úirea limbajului (a vocabularului, cum se spune ├«n ┼čcoal─â) ┼či a comunic─ârii. Adesea, un cititor vorbe┼čte mai bine ┼či reu┼če┼čte s─â aud─â mai bine (cu mult mai mult─â fine┼úe) glasurile lumii reale. Fiind produs al imagina┼úiei umane, literatura te ajut─â s─â-┼úi cultivi originalitatea, creativitatea ┼či inventivitatea care ├«n ultima vreme au ├«ncetat s─â mai fie calit─â┼úile unui grup restr├«ns ┼či excentric, grupul arti┼čtilor, ┼či s├«nt cerute ├«n fi┼ča mai tuturor locurilor de munc─â. Dar c─âr┼úile (┼či m─â g├«ndesc mereu la literatur─â) au puteri ┼či mai mari. Ele nu se opun vie┼úii cum spune o prejudecat─â ├«nc─â ├«n uz, ci - dimpotriv─â - ├«n ele, cu fericita expresie a lui Radu Petrescu, "via┼úa este mai dens─â". De aici pleac─â energia lor special─â, la ├«ndem├«na tuturor, ca mu┼če┼úelul ┼či ca p─âp─âdia. Dac─â prin mijlocirea literaturii, a┼ča cum explic─â Don Quijote, "ne putem v├«r├« m├«inile p├«n─â la coate, frate Sancho Panza, ├«n ceea ce se cheam─â aventuri", tot ea este capabil─â s─â ating─â periculoasa ad├«ncime a interiorit─â┼úii. Cititul devine cea mai bun─â cale spre tine ├«nsu┼úi, spre st─âri, sentimente ┼či emo┼úii prin h─â┼úi┼čul c─ârora e uneori at├«t de greu s─â str─âba┼úi. Dac─â personajul lui Soljeni┼ú├«n avea dreptate ┼či scriitorii nu s├«nt mai inteligen┼úi dec├«t tehnocra┼úii, ei s├«nt mai fragili ┼či ├«nzestra┼úi cu o acuitate care ├«i ajut─â s─â vad─â ┼či s─â scrie acele nuan┼úe ┼či convulsii ale mi┼čc─ârii suflete┼čti pe care le tr─âiesc ┼či ceilal┼úi. Dintotdeauna, literatura a lucrat cu at├«t de greu audibila ┼či inteligibila voce interioar─â, cu inteligen┼úa emo┼úional─â pe care psihologii ultimelor decenii o descoper─â ┼či o plaseaz─â ├«ntr-o pozi┼úie central─â a personalit─â┼úii. Interesant de observat ├«mi pare faptul c─â etapele ┼či exerci┼úiile pe care psihologul le recomand─â (┼či uneori le supravegheaz─â ├«n propriul cabinet) pentru dezvoltarea inteligen┼úei emo┼úionale s├«nt, cel pu┼úin pentru c├«teva etape (percep┼úia ┼či exprimarea emo┼úiilor, facilitarea emo┼úional─â a g├«ndirii, ├«n┼úelegerea ┼či analizarea emo┼úiilor), comune cu exerci┼úiile curente ┼či a┼ča-zic├«nd naturale care apar ├«n lectura celor mai multe opere literare. A┼č ├«ndr─âzni s─â spun c─â lectura are ceva ├«n comun cu ┼čedin┼úele de psihanaliz─â ori cu training-ul pe care companiile preocupate de echilibrul interior al angaja┼úilor ├«l sus┼úin. Tocmai pentru c─â are aceste puteri, pentru c─â este arta cea mai ieftin─â ┼či mai accesibil─â, nu cred nici ├«n dispari┼úia literaturii ┼či nici ├«n cea a cititorilor. Dup─â cum consider c─â literatura nu este ├«n opozi┼úie cu computerul, ci e mai cur├«nd str─â-str─âbunica lui. La fel ca ├«n re┼úeaua electronic─â, ┼či ├«n literatur─â se pleac─â de la o interfa┼ú─â conven┼úional─â care ea ├«ns─â┼či r─âm├«ne mut─â ┼či opac─â p├«n─â ├«n momentul ├«n care o comand─â dat─â de o minte curioas─â (sau, dimpotriv─â, plictisit─â) nu o pune ├«n mi┼čcare. Odat─â trezit─â la via┼ú─â de ochiul cititorului, de r─âsfoitul lene┼č ori febril al paginii sau - de ce nu? - de clik-ul unui mouse, realitatea virtual─â a operei se concretizeaz─â, deschide ferestre peste ferestre, activeaz─â programe ┼či subprograme ┼či face s─â ruleze pe ecranul interior (acesta - este adev─ârat - mai pu┼úin spectaculos, de┼či nu mai pu┼úin animat dec├«t ecranul monitorului) fascinante lumi posibile. Orice carte literar─â este un mic computer a┼čezat ├«n raft, care se pune ├«n mi┼čcare nu prin comenzi tastate pe claviatur─â, ci prin acel Enter ├«ncastrat ├«n ┼či declan┼čat de ochiul meu. Dac─â avem ├«n vedere o singur─â carte, s-ar putea spune c─â num─ârul programelor este limitat (de┼či ele s├«nt, ├«n fond, inepuizabile), dar dac─â ne raport─âm la literatura ca ├«ntreg, atunci se poate spune c─â aceasta constituie o realitate virtual─â care con┼úine o infinitate de lumi posibile. Este un lucru pe care ├«l exprim─â Bastian, eroul lui Michael Ende din Poveste f─âr─â sf├«r┼čit, atunci c├«nd i se cere s─â duc─â toate basmele ├«ncepute p├«n─â la cap─ât: "S├«nt nenum─ârate pove┼čti, strig─â Bastian, ┼či din fiecare r─âsar mereu altele noi". Tot Bastian descoper─â nu doar c─â pove┼čtile ┼či lumile care se deschid odat─â cu ele s├«nt nenum─ârate, dar ┼či c─â "orice poveste adev─ârat─â este o poveste f─âr─â sf├«r┼čit". Aceasta ├«nseamn─â c─â una ┼či aceea┼či poveste ├«┼či deschide lumea pentru fiecare din cititorii s─âi (utilizatorii, dac─â prefera┼úi), re├«ncepe (mereu proasp─ât─â) pentru fiecare ├«n parte. La fel ca un joc pe computer, ┼či textul literar are niveluri diferite care se dezv─âluie treptat pentru cei destoinici sau r─âm├«n pentru mult─â vreme inaccesibile pentru cei gr─âbi┼úi, speria┼úi sau lipsi┼úi de perseveren┼ú─â. Trecerea de la un nivel la altul aduce imagini mai complexe, un spor de putere ┼či un plus de semnifica┼úii. La ce folosesc toate aceste c├«┼čtiguri ├«n fond virtuale ┼či simbolice? Au acela┼či folos ca inimile suplimentare, claponii sau t─âvile cu cartofi pr─âji┼úi dob├«ndite ├«n cursele ┼či b─ât─âliile din realitatea virtual─â electronic─â, ca diplomele pe care le c├«┼čtig─â tehnocra┼úii, ca stima, respectul, tandre┼úea ┼či iubirea, care ele, toate, nu ajut─â la nimic, dar ├«┼úi sporesc via┼úa, ├«i dau intensitate ┼či ad├«ncime. Adic─â, oric├«t de caraghios ar suna cuvintele acestea, cititul te ajut─â s─â tr─âie┼čti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.