„Un «împreună» ideal care le-a dat forța de a duce lupta” interviu cu sculptorul Virgil SCRIPCARIU

Publicat în Dilema Veche nr. 1028 din 21 decembrie – 27 decembrie 2023
image

Ce înseamnă pentru dvs. Monica Lovinescu?

Monica Lovinescu este pentru mine un simbol al verticalității, al luptei cu regimul comunist, un om căruia consider că nația îi datorează mult. Unul dintre mulții intelectuali puși în continuare în umbră de la nivel oficial, a cărui memorie trebuie însă să ajungă la cei care se bucură azi de libertatea cîștigată și prin eforturile ei și ale lui Virgil Ierunca. Sînt recunoscător că am putut fi părtaș la evenimentele organizate de Fundația Humanitas Aqua Forte cu prilejul Anului Centenar Monica Lovinescu. A fost un timp în care m-am apropiat mai mult de acest personaj extraordinar, prin tot ce a însemnat demersul de documentare pentru realizarea monumentului Lovinescu-Ierunca. 

Cum v-ați pregătit pentru abordarea/realizarea unei astfel de lucrări?

Aș putea spune că realizarea acestei lucrări a fost pentru mine o sumă a tuturor experiențelor anterioare, a întregului meu efort de a mă apropia de Sculptură, așa, cu majuscula pe care o folosea profesorul meu, sculptorul Vasile Gorduz, căruia îi datorez mare parte din ceea ce sînt astăzi, ca artist. Practic această meserie de 25 de ani, timp în care am realizat lucrări diverse – compoziții de for public, portrete de personalități, instalații, design expozițional. Anul acesta am avut un timp îndelungat de reflecție, o frămîntare profundă, în încercarea de a găsi calea justă pentru acest monument. Am studiat zeci de albume de sculptură, am călătorit pentru a vedea lucrări pe care le consider izbutite, m-am apropiat de personajele mele prin lecturi și audiții. Nu în ultimul rînd, întîlnirile periodice din atelierul de sculptură cu echipa Humanitas și în special cu filosoful Gabriel Liiceanu, care le-a fost atît de apropiat celor doi, au fost timpi de verificare, de confruntare, de pus laolaltă idei, timpi foarte fructuoși în creuzetul creației. Împreună, cercam periodic compoziția, cu gîndul de a o face cît mai relevantă. 

Care este conceptul ei? Ce v-ar plăcea să vadă oamenii cînd va fi dezvelită?

Am plecat de la dorința comanditarului. Mi s-au cerut două personaje recognoscibile; exista și ideea unei bănci pe care să stea, un tipar des întîlnit în orașele lumii. Pornind de aici am propus și am configurat, de-a lungul lunilor din urmă, compoziția pe care o vedeți azi în sit. Consider că lucrarea cuprinde în sine clasic, modern, contemporan, un mix care a generat un tot armonios și, cred eu, relevant. Personajele au fost modelate cinstit – întîi nud, apoi îmbrăcat. A fost necesar un drum anevoios pentru apropierea de fizionomii, așezarea expresiei chipurilor într-o cheie potrivită, mai ales în ceea ce o privește pe Monica Lovinescu. Trăsăturile lor de caracter, epurate de travaliul existenței cotidiene, s-au așternut în lut. Curaj, tenacitate, dreptate, libertate, spirit de sacrificiu și, post mortem, seninătate, acestea le-aș citi pe chipurile lor. M-a preocupat de asemenea să pun în lumină legătura extrem de puternică dintre ei. Un „împreună” ideal care le-a dat forța de a duce lupta cu stihiile vremurilor. În acest punct, am simțit că este nevoie de încă un element în compoziție, o contrapondere a acestei forțe spirituale luminoase pe care cuplul o emană. Așa a apărut ideea pomului cu harpii, o coborîre simbolică în istoria recentă. Personajele cu trup de pasăre și cap de bătrîn, învechit în rele, sînt trimiteri documentate biografic la lungul război mocnit și adesea de o cruzime barbară pe care Monica Lovinescu și Virgil Ierunca l-au dus cu Securitatea, cu regimului comunist. Tensiunea dintre cei doi poli ai compoziției este susținută și de gestul mîinii ridicate, iar elementul cel mai surprinzător al lucrării este, poate, mantia care cuprinde laolaltă cele două personaje. Sensul ei este unul simbolic. Mantie  platoșă – filacteră, pentru acest cuplu de literați, deveniți fără veste portavocea speranței și a libertății pentru un întreg popor condamnat zeci de ani la tăcere și resemnare. Acestea au fost realitățile la care am considerat să reflectez, mai degrabă decît să realizez o compoziție ilustrativă, din care nu ar fi lipsit microfonul și aparatul de radio. Mi-ar plăcea ca lucrarea să incite la descoperirea și asumarea vie a istoriei recente, mai ales de către cei născuți după 1989. 

Ce înseamnă o astfel de lucrare în contextul operei dvs.?

Odată cu încheierea acestei lucrări, simt că am intrat într-o nouă etapă a vieții mele de artist. Procesul de creație a fost, implicit, o recapitulare și reașezare a tot ceea ce știam pînă acum despre sculptură. Va rămîne, fără îndoială, o piatră de hotar în parcursul meu artistic. 

Dacă ar fi să realizați o sculptură dedicată altei personalități din istoria României, cine v-ar plăcea să fie?

Sînt un spirit justițiar, m-am bucurat de clipele de dreptate care simt că s-au înfăptuit odată cu toate evenimentele dedicate Anului Centenar Monica Lovinescu, într-o ipostază statornică și prin grupul statuar din Cotroceni. M-aș bucura să mai pot participa la astfel de gesturi recuperatorii, să pot aduce dinaintea semenilor amintirea prea repede uitată a unor oameni de o imensă valoare, care rămîn discreți și dincolo de moarte. Sîntem datori, consider, să nu-i dăm uitării. Iar sculptura a fost dintotdeauna un bun instrument în acest sens. Istoria recentă abundă de astfel de personaje ale căror vieți ar putea fi scenarii inedite de film și sursă de inspirație pentru creația artistică. Și așa cum Pronia mi-a dăruit experiența realizării monumentului Lovinescu-Ierunca, aștept în continuare provocările neștiute, cărora sper să le pot face față cu bine.

interviu realizat de Marius CHIVU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

elevi clasa zero jpeg
Ce învață copiii în clasa pregătitoare. Ce materii au, care este orarul și în ce constă programa școlară
Clasa pregătitoare este un pas esențial în dezvoltarea copilului care face saltul de la grădiniță la școală. Iată tot ce trebuie să știe părinții despre clasa zero și ce abilități sunt necesare celor mici.
2 masa de paste jpg jpeg
Meniul tradițional de Paște. Ce nu trebuie să lipsească de pe masă în 2025
Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din tradiția românească, iar mesele festive de această perioadă sunt un adevărat festin. Tradițiile culinare sunt esențiale pentru a păstra vie legătura cu istoria și obiceiurile strămoșești.
shanghai port containere foto shutterstock
Tarifele lui Trump, un șoc fără precedent pentru sistemul comercial mondial postbelic
Tarife „reciproce" de cel puțin 10%, care au intrat în vigoare sâmbătă, 5 aprilie, marchează o escaladare dramatică a politicii comerciale a SUA, depășind chiar și cele mai pesimiste scenarii, dar și promisiunile electorale.
Centrala nucleara din Germania FOTO Shutterstock jpg
Reînarmarea revitalizează centralele nucleare ale Europei. O mare putere continentală le redeschide
Vântul energiei nucleare suflă tot mai puternic în Europa. Nu este vorba doar despre mini-reactoarele pe care Italia mizează, și nici doar despre Franța, care produce mai mult de jumătate din energia nucleară a Uniunii Europene.
Reactorul de la Cernobîl FOTO Svetlana Aleksandrovna Aleksievici
Document CIA. America, pregătită să ajute masiv România după dezastrul de la Cernobîl
Conform unui document declasificat al CIA, autoritățile americane erau pregătite să susțină masiv financiar țara noastră după accidentul teribil de la Cernobîl din 26 aprilie 1986. Mai mult, americanii considerau că un ajutor al Americii ar fi dat foarte bine în ochii românilor de rând.
bani jpg
Persoanele născute în aceste date, indiferent de zodie, sunt destinate sa aibă succes financiar. Orice ar face atrag banii ca un magnet
Cine nu își dorește să atragă banii cu ușurință și să aibă parte de stabilitate financiară pe termen lung? Se pare că există anumite date de naștere care sunt asociate cu o soartă financiară favorabilă, indiferent de zodia persoanei.
locuri de munca angajari
Două milioane de români fără loc de muncă s-ar angaja, dar nu știu cum să-și găsească job
România are aproximativ 4 milioane de persoane fără loc de muncă și care nu caută activ să se angajeze, mai mult de jumătate dintre aceștia spunând că și-ar dori să muncească, însă nu știu cum să o facă, potrivit unei analize de specialitate.
shutterstock 1846369924 jpg
The Spectator: A venit vremea ca NATO să se pregătească pentru retragerea Americii din Europa
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dat asigurări că SUA rămân angajate față de NATO, dar e oare posibil ca el să minimizeze riscul ca Donald Trump să decidă până la urmă să retragă trupele din Europa? se întreabă The Spectator, într-o analiză.
pacient spital jpg
România, țara lui „nu avem”: „Nu avem prevenție, nu avem spitale, nu avem medici suficienți, nu avem medicamente”. Nu avem siguranța că, odată internați în spital, vom ieși și sănătoși
Trăim în România lui „nu avem”. Nu avem bani. Și pentru că nu avem bani, nu avem medici, nu avem asistente, nu avem medicamente, spitale, echipamente de secol XXI.