Un examen de conștiință

Publicat în Dilema Veche nr. 953 din 14 – 20 iulie 2022
E cool să postești jpeg

E foarte greu să vorbești „cu calm”, „la rece” despre MeToo. Fenomenul social, care s-a născut în urmă cu cinci ani pe rețelele de socializare, declanșează mai tot timpul discuții aprinse, patimi, transformate uneori în reale furii. Și de o parte, și de alta a baricadei, căci este un subiect care divizează și care ridică baricade.

De o parte a baricadei sînt cei care acuză o traumă veche – abuzul asupra femeii, care provine din acea mentalitate arhaică potrivit căreia femeia nu este decît o slujitoare și un obiect sexual, drept care nu prețuiește mai mult decît face, iar problema respectului în ceea ce o privește nici nu se pune, de vreme ce femeia este un cetățean „de mîna a doua”. Deși, de-a lungul vremii, au existat și mărturii din partea victimelor masculine care au denunțat hărțuirea sexuală, majoritatea celor care acuză acest tip de comportament rămîne totuși feminină. Pentru că, zeci de ani de-a rîndul, femeile de pretutindeni au fost puse într-o cutiuță pe care scria „supunere”. Femeia „trebuie” să fie așa și nu altminteri, dacă vrea să reușească, trebuie să facă anumite compromisuri, să fie „înțelegătoare”, să fie „drăguță”, altfel ușa i se va închide în nas. MeToo, afirmă susținătorii mișcării, a demascat această mentalitate, iar marele său merit, din care se autoalimentează și capătă putere, este acela că a ajutat la conștientizarea hărțuirii sexuale și la demascarea amplorii pe care abuzul sexual o poate avea, în toate domeniile și, mai ales, la toate nivelurile – căci, deși procese de hărțuire sexuală au mai existat (primul notat în istoria SUA datînd din 1974, Barnes vs Train), MeToo a pornit, de fapt, cu demascarea abuzurilor la nivel înalt – printre primele nume „mari” fiind șeful Fox News, Roger Ailes, și  Harvey Weinstein (acuzatoarele fiind, de altfel, și ele nume cunoscute).

De cealaltă parte, criticii MeToo acuză vehemența acestei mișcări care, susțin cei mai moderați, nu a făcut decît să arunce în derizoriu realele acuze de hărțuire, devenind un soi de morală a fabulei „Petrică și lupul“. Iar recentul proces dintre Johnny Depp și fosta lui soție, Amber Heard, le-a dat din plin apă la moară. Criticii mai aprigi merg mai departe cu acuzele, demontînd chiar și nucleul de bază al mișcării: MeToo s-a născut pe rețelele de socializare, or știm cu toții ce fabrică de haite sînt acestea; mișcarea nu este decît o altă manifestare a „extremismului feminin”; s-a ideologizat, provocînd derapaje majore: dacă doar sînt galant cu o femeie și-i țin ușa de la intrare, poate să mă dea în judecată pentru hărțuire, așa că nici nu mai intru în lift cu o femeie, că cine știe ce vorbe îmi va scoate și mă trezesc fără job, fără familie, pe scurt, un paria al societății. În plus, criticii se revoltă și contra acuzelor tardive: de ce „victima” nu a reacționat pe loc, de ce nu a vorbit la momentul respectiv și s-a trezit abia după cîțiva ani să aducă acuzații?

Pe de o parte, MeToo a pornit de la furia contra mentalității de supușenie, pe de alta, a trezit frica de a fi luat în vizor, de a ți se picta o țintă pe spate, din cu totul alte motive, doar pentru că azi MeToo este o „modă” îmbrățișată de o generație de revoltați.

Totuși, dacă ar fi să stăm strîmb și să judecăm drept, poate că am descoperi în această mișcare și părțile bune, și cele rele. Popularizarea subiectului hărțuirii sexuale, pînă mai odinioară un tabu, nu a făcut decît să dea curaj unei minorități, nu demografice, ci mai curînd psihologice – victimele care de rușine nu vorbeau, sau de frică nu reacționau –, să se dezbare de aceste poltronerii mentale, inoculate social și de a refuza statutul de victimă.

Însă, bineînțeles, în siajul acestei popularizări au existat (și nu există întotdeauna?) și profitori. Cei care au știut să prindă momentul și să se cocoațe pe un val care, de fapt, nu era al lor. Și, cum fondul valului este unul profund emoțional, s-au amestecat de minune în mulțime, dîndu-se drept victime, cînd în fapt nu s-au dovedit a fi decît niște prădători.

Dacă tragem linie și socotim, probabil că valoarea intrinsecă a mișcării MeToo constă, de fapt, într-o autoevaluare: pentru agresorii cărora agresiunea li se părea ceva normal, pentru victime, să se dezbare de frică și să vorbească, și pentru impostorii care profită de suferințele altora. Căci, privit din unghiul potrivit, MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință. Bineînțeles, pentru cei care o au.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Nava încărcată cu ajutoare pentru Ucraina FOTO M T  jfif
Cel mai mare ajutor umanitar al Franţei pentru Ucraina a ajuns în Portul Constanța Sud-Agigea
O navă încărcată cu ajutoare umanitare din Franța pentru Ucraina, a sosit miercuri, 5 octombrie 2022, în Portul Constanța Sud-Agigea. Bunurile vor fi transportate către hub-ul umanitar din Suceava.
stop politia  crima jpg
Criminalul din Turburea, care și-a torturat soția până la moarte, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare
Un bărbat din comuna Turburea, Gorj, care și-a ucis soția cu bestialitate, în primăvara acestui an, a fost condamnat, de Tribunalul Gorj, la o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru omor calificat.
liga campionilor
Liga Campionilor: Inter câștigă pe teren propriu cu Barcelona. Napoli face scor de tenis în deplasarea de la Ajax. Toate rezultatele aici
Liga Campionilor a revenit după pauza în care au evoluat echipele internaționale. A fost o seară cu multe goluri și rezultate surprinzătoare în cea de-a treia etapă din grupele Ligii Campionilor.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.