Un drum pentru biciclişti

Măriuca MORARIU
Publicat în Dilema Veche nr. 447 din 6-12 septembrie 2012
Un drum pentru biciclişti jpeg

Statistic, libertatea poate fi măsurată la fel ca orice altă variabilă, dacă e operaţionalizată decent. Putem, astfel, spune că avem un scor de 64 de puncte şi sîntem imediat după Bulgaria şi chiar înainte de Trinidad şi Tobago, după unul din zecile de indexuri internaţionale care ne arată ce ţări sînt cu adevărat libere, moderat de libere sau represive. Dar, substanţial, cum contorizăm cîtă libertate am pierdut sau am cîştigat de-a lungul timpului?

Eu n-am crescut în lumea dinainte de ’89 decît prea puţin ca să pricep cît de sucit am trăit. Am gustat, însă, din tulburele anilor ’90 şi mi-a luat ceva timp să înţeleg că, dacă înainte am fi stat la coadă pentru un dram de libertate, acum facem risipă de ea. Nu-i nevoie să-i invoci pe Rousseau, Burke sau Berlin ca să-ţi dai seama că libertatea pur şi simplu nu înseamnă nimic în lipsa unui sistem care să îi dea valoare, în lipsa unor virtuţi, deci. 

Am locuit în oraşe în care bicicliştii aveau prioritate peste tot, nu doar în trafic. Era atît de năucitor, că m-am convertit instant. Deşi părea destul de periculos, codul nescris al bicicliştilor făcea ca sportul ăsta să fie simplu şi manierat. Politeţea traficului te făcea să-ţi pese prea puţin de celălalt. Fiecare în treaba lui, indiferenţi, numai să nu cumva să ne stricăm unul, altuia dispoziţia. Acelaşi principiu se aplica şi în cazul pietonilor, al barcagiilor, al fumătorilor de iarbă, al conaţionalilor în general.

Din contră, la români, libertatea e un drum pentru biciclete, care se sfîrşeşte brusc într-un stîlp de pe trotuar. Trăieşti cu iluzia că poţi merge mai departe, dar stîlpul, pietonii, nenea care a vopsit trotuarul, Primăria, lumea întreagă sînt împotriva ta. Jumătate din efortul pe care l-ai fi depus să construieşti ceva îl risipeşti luptîndu-te cu toţi cei care n-au făcut pista continuă şi nici nu vor s-o schimbe. Şi lupta asta poate deveni sufocantă. Ea depinde de felul în care ceilalţi îşi fac simţită prezenţa în spaţiul tău intim. Iar dacă invazia e constantă şi îţi lasă puţine spaţii de refugiu, te simţi încercuit. Nu de puţine ori mi s-a întîmplat asta aici. În ultimul an, cel puţin, m-am simţit copleşită de atîta libertate. A vorbelor gratuite, a gesturilor radicale, a comisiilor de etică, a deciziilor celor puţini, a protestelor celor mulţi. E atîta libertate în afară, încît n-a mai rămas aproape nimic înăuntru. Or, tocmai asta ne-ar lipsi ca să putem spune că am cîştigat în timp mai mult decît am lăsat pe drum.

Pentru mine, libertatea e un spaţiu al comuniunii care îţi oferă luxul retragerii. Să putem alege din cînd în cînd să nu fim animale politice şi să nu ne înghiţim gunoaiele unii, altora. Să alergăm cu bicicleta cot la cot, dar fără să ne îmbrîncim. Să putem fi penibili şi patetici în spaţiul nostru privat, fără să apărem la ziar a doua zi. În funcţie de cît de greu ne este să facem toate astea, putem să ne recalculăm scorul. Rezultatul ar fi că la indexul de libertate interioară stăm cu toţii destul de prost. 

Măriuca Morariu este coordonatoare de proiecte la Junior Achievement România.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.