Un deficit de omenie

Cătălin AVRAMESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 98 din 1 Dec 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Prizonier pe insula doctorului Moreau, imaginată de H.G. Wells, un naufragiat din lumea normală asistă la "cea mai nebunească ceremonie" pe care şi-o poate imagina. Un grup de monştri, obţinuţi prin vivisecţie, recită un şir de "formule idioate" care compun Constituţia ce aspira să îi ridice la nivelul umanităţii: Să nu mergi în patru labe. Asta e Legea! Să nu bei apă lipăind. Asta e Legea! Să nu zgîrmi coaja copacilor. Asta e Legea! Să nu vînezi alţi oameni. Asta e Legea! Înţelepte prevederi. Aş fi mulţumit dacă clasa politică ar lua aminte măcar la aceste cîteva principii. Judecînd însă după dosarele penale pe care le au la Parchet şi după spectacolul pe care îl dau pe canalele de televiziune, cînd se lasă seara, politicienii noştri sînt o specie mai refractară la progres decît specimenele doctorului nebun. Cu asta, am ajuns la problema regulilor. E bine să avem reguli clare, precise, care să-i spună unui funcţionar public ce îi e permis şi ce îi e interzis să facă. Dar acestea nu sînt de ajuns. Pe insula doctorului Moreau, mutanţii descoperă "portiţele" din sistem. Experienţa ne arată că politicienii şi funcţionarii noştri, similar, învaţă, gradual, să ocolească prevederile oricărui cod de conduită. Priviţi doar la ce au făcut cu legile privitoare la controlul averilor. Peste noapte, bunicile miniştrilor au devenit posesoare de maşini sport, iar afaceri cu chioşcuri de tablă s-au dovedit a fi generat profit de zeci de milioane de dolari. O concluzie: Legile nu sînt de ajuns . Ce le lipseşte politicienilor noştri nu e ceva care să poată fi suplinit doar cu mijloace juridice. Politicienii noştri au, înainte de orice, un defect de caracter. Iar acesta va răbufni de fiecare dată cînd ei vor avea ocazia să abuzeze. De legi, de regulamente, de acte, de instituţii şi de contribuabili. Ceea ce m-a minunat de cincisprezece ani încoace, la cei care ne conduc, e lipsa lor fundamentală de sensibilitate omenească. Încercaţi să vă puneţi în situaţia prim-ministrului, spre exemplu, sau a unuia dintre preşedinţii Camerelor. Să vă ridicaţi salariile fabuloase de la casierie, să vă urcaţi în Mercedes şi să vă duceţi la vila din Primăverii, în timp ce nişte miliţieni reciclaţi opresc circulaţia, ca şoferii de rînd să nu vă deranjeze cu insistenţa lor de a ajunge şi ei la casele lor. Asta în timp ce pe trotuare se etalează mizeria şi ilegalităţile cotidiene. Nu ştiu alţii cum sînt, dar mie mi-ar fi ruşine. Mi-ar fi ruşine, ca om, să îi ţin pe alţii la stop, ca să trec eu. Mi-ar fi ruşine ca un consilier de-al meu să aibă un salariu de zece ori mai mare decît acela al unui profesor de română. N-aş avea inima să trec pe lîngă copiii aceia dezbrăcaţi, care cerşesc în frig la semafor, fără să pun mîna pe telefon, să îl sun pe ministrul de Interne, să îi cer o explicaţie. Acesta e telefonul pe care trebuia să îl daţi, domnule prim-ministru, nu acela în beneficiul miliardarului de la Rompetrol. Aşa cum ştiau cei din vechime, legile şi normele sînt utile doar în măsura în care există şi moravurile potrivite. De aceea, opera unui mare legislator era, totodată, şi aceea a unui reformator al apucăturilor şi înclinaţiilor celor pe care îi conduce. Un lider cu adevărat mare era, înainte de toate, un mare exemplu de conduită. Nu în toate privinţele, desigur, dar întotdeauna era ceva în profilul său moral, o mare virtute, o neobişnuită bunătate, care îi schimba pe cei din jur. Politicienii noştri au înţeles însă din actul guvernării că trebuie doar să producă vorbe pe hîrtie. Atîţia metri de legi, atîtea kilograme de ordonanţe. Asta am primit noi de la ei, în schimbul impozitelor şi taxelor cu care ne-au împovărat. Vă întreb: e mai bună societatea noastră acum decît era în urmă cu - să spunem - zece ani? Dacă nu, atunci cine e responsabil? Adevărul este că responsabili sîntem şi noi. Noi, cei care îi finanţăm; noi, cei care îi suportăm; noi, cei care, din cînd în cînd, mai şi votăm fiinţe de acest gen, ca şi cum nu am fi suficient de edificaţi asupra naturii lor. Nici un cod de conduită nu va produce efecte reale asupra comportării politicienilor, atîta vreme cît noi vom fi conduşi de ne-oameni. Iar noi vom fi conduşi de ne-oameni atîta vreme cît noi nu vom înţelege că, înainte de orice norme caracterul celor care le aplică este acela care contează. Înainte de a fi o chestiune de coduri, politica trebuie să fie o chestiune de moralitate. A fiecăruia dintre noi.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

Autism FOTO Shutterstock
Copil cu autism jignit de învățătoare, la Bacău. Dăscălița, absolventă de Psihologie, l-a numit „handicapat“
O învățătoare din comuna Răchitoasa, județul Bacău, este anchetată de Inspectoratul Școlar Județean, în contextul în care a publicat pe Whatsapp un mesaj jignitor adresat unui elev cu autism.
pestele cernobil crap mutant foto captura video twitter
„Peștele Cernobîl”, prins într-un lac din SUA: are patru ochi și două guri VIDEO
Un pește ciudat a fost prins într-un lac din SUA. Potrivit pescarilor, este vorba de un crap. Captura a fost numită „peștele Cernobîl” deoarece are două capete, patru ochi și două guri.
ukraine jpg
Directorul unei companii energetice germane, observator la referendumul de anexare a provinciei Zaporojie
Directorul unei companii energetice germane cu acţionariat majoritar de stat participă ca observator la referendumul de anexare a provinciei ucrainene Zaporojie la Rusia.

HIstoria.ro

image
Moștenirea legendară a lui Grigore „Nababul” Cantacuzino
Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), su- pranumit „Nababul“, a fost unul dintre cei mai mari proprietari de pământuri din România, dar și o personalitate politică marcantă (de două ori primar al Bucureștiului, și tot de două ori prim-ministru).
image
Sfârșitul tragic al copiilor lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu a avut copii cu soţia sa, Elena Cuza. A avut în schimb doi fii cu amanta Maria Obrenovici, pe Alexandru şi Dimitrie. Copiii au fost înfiaţi de soţia oficială a domnitorului, dar amândoi au avut parte de un destin tragic. Unul a murit bolnav, iar celălalt s-a sinucis
image
Air France, o companie înființată cu o semnificativă contribuție românească
Câți dintre noi știm că la originea și la baza Air France (înființată la 30 august 1933) stă și o semnificativă contribuție românească?