Un deficit de încredere

Florina PRESADA
Publicat în Dilema Veche nr. 533 din 1-6 mai 2014
Un deficit de încredere jpeg

Odată cu generaţia mamei mele, e posibil să se stingă şi ultimii oameni care mai au încredere în sistemul public de pensii. Şi e posibil ca, în acel moment, sistemul public de pensii să nici nu mai existe în forma pe care o ştim azi. Şi nu pentru că o calamitate de genul deficitului din ce în ce mai mare al fondului de pensii i-ar da lovitura de graţie, ci pentru că, de fapt, nu vom mai dori un sistem public de pensii. Cel mai mare inamic al oricărui sistem public de protecţie socială sau care furnizează un serviciu public – educaţia, sănătatea – este neîncrederea în stat, în ceea ce înseamnă public în general.

Sistemul românesc de pensii nu e alimentat suficient cu încredere şi, implicit, nici cu fonduri. Rata de colectare a CAS este putin peste 60% – spunea Ileana Ciutan, preşedinta Casei Naţionale de Pensii şi alte Contribuţii Sociale, la dezbaterea organizată de CeRe, pe 30 ianuarie. Asta înseamnă că există angajatori care nu plătesc contribuţiile sociale (unul dintre motivele invocate frecvent pentru această situaţie fiind procentul ridicat al acestora).

Această rată de colectare mică – mai puţin de jumătate! – contribuie, în acest moment, la un deficit de 2,5% din PIB, conform studiului efectuat în proiectul „Reforma pensiilor – de la experţi la public“, coordonat de Centrul de Resurse pentru participare publică în parteneriat cu Centrul Român de Politici Europene. Sistemul nostru de pensii nu e încă în pericol, dar, dacă se confirmă previziunile Institutului Naţional de Statistică privind evoluţia noastră demografică sau previziunile privind rata de ocupare, începînd cu 2030 vom avea probleme.

Dacă, iniţial, în cadrul proiectului nostru, ne doream să vedem cum facem această reformă, astfel încît să avem un sistem public de pensii peste 20 de ani, cred că principala întrebare este dacă vrem un sistem public de pensii şi, dacă da, care ar trebui să fie menirea lui.

Să ne întoarcem la filozofia lui, a ceea ce înseamnă public şi protecţie socială. Este o discuţie care (nu) se poartă numai în România, ci peste tot în lume, odată cu criza semnalată de căderea Lehman Brothers, în 2008.

În urma recesiunii, mai toate statele membre ale UE au operat astfel de reforme – înăsprind condiţiile de pensionare, mărind vîrsta de pensionare şi tăind din beneficii. Există o preocupare la nivel european pentru acest subiect, în 2012 Comisia Europeană publicînd „Cartea Albă a Pensiilor“, document fundamentat pe o serie de consultări şi cercetări ample la nivelul întregii Uniuni. În acest moment, la Bruxelles se discută despre sistemele de pensii ocupaţionale şi despre noi reglementări pentru fondurile de pensii private.

Confruntată şi ea cu venituri din ce în ce mai scăzute la buget, România a efectuat deja o reformă în 2010, iar sistemul actual nu e chiar atît de aproape de colaps pe cît ne anunţă de obicei burtierele televiziunilor. Cu toate acestea, actualul sistem are limitele lui, şi nu e un sistem pe care să-l poţi schimba de pe o zi pe alta sau să-l laşi la voia întîmplării, ci necesită o privire atentă, constant îndreptată asupra lui, dar şi asupra altor factori ce l-ar putea ameninţa: speranţa de viaţă, rata ocupării, rata de colectare, tendinţele demografice de îmbătrînire, natalitatea scăzută etc. În timpul proiectului nostru, ne-am dat seama că există un factor cu mult mai mare şi o insidioasă influenţă asupra sistemului public de pensii: gradul de încredere cu care învestim acest sistem.

De aceea, orice demers de reformă pentru sistemul public de pensii este oportun şi necesar. Ce aşteptări avem de la sistemul de pensii? Cum acoperim deficitul fondului de pensii? Cum creştem acea rată de colectare? – toate acestea sînt întrebări pe care le adresăm în cadrul proiectului „Reforma pensiilor – de la experţi la public“. Ne-am dorit să arătăm că reforma unui astfel de sistem e mai fezabilă, mai onestă şi chiar mai justă dacă ea se face împreună cu cei afectaţi de această reformă. Ne-am propus să facem asta cu mijloacele pe care le avem la îndemînă, utilizînd cîteva instrumente de consultare publică (dezbateri, forum deliberativ) şi adresîndu-ne unor categorii de factori interesaţi. Nu avem pretenţia că, în materie de consultare în ceea ce priveşte sistemul de pensii, ceea ce facem noi e suficient. Sarcina acestor consultări publice, care trebuie să fie mult mai ample şi care ar trebui să ofere mult mai multe informaţii publicului, cade, de fapt, în sarcina Guvernului şi chiar a parlamentarilor.

Aşteptăm ca decidenţii – după ce noi ne vom fi terminat treaba şi ne vom fi consultat cu cetăţenii, experţii, organizaţiile neguvernamentale, sindicatele şi mediul de afaceri – să ia în considerare concluziile acestor dezbateri. Proiectul nostru se termină în octombrie 2014, şi am vrea ca, ulterior, decidenţii să reflecteze la ceea ce am descoperit în cadrul proiectului, mai ales la lipsa de încredere în sistemul public de pensii şi la lipsa de încredere în ceea ce înseamnă sistem public în general.

Tema pentru politicieni – dincolo de cine e ministrul Muncii sau ministrul Finanţelor – este cum creşti încrederea într-un sistem care este perceput că fiind şubred şi corupt? Cum alimentăm cu încredere statul român şi, implicit, bugetul public de pensii, pe fondul unei aversiuni faţă de ceea ce înseamnă stat în general?

Florina Presadă este coordonator de proiecte la Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe, din 2007.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image png
Cum a cucerit-o Viorel Lis pe Brigitte Bardot: „Eu am alte calități. Sunt miștocar”
Considerată un sex-simbol al cinematografiei mondiale în perioada anilor ’50 şi ’60, Brigitte Bardot i-a cucerit inima lui Viorel Lis. Acum ani în urmă, soțul Oanei Lis vorbea despre cuceririle din timpul tinereții sale și amintea de întâlnirea cu Brigitte.
1 foto unesco Ministère des Arts et de la Culture jpeg
Cele 26 de minuni ale lumii. Care sunt cele mai recente situri istorice și naturale intrate în patrimoniul UNESCO
Luna aceasta, lista Patrimoniului Mondial UNESCO (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) s-a mărit cu 26 de minuni pe care natura și omul ni le-au lăsat de-a lungul secolelor, pe șase din cele șapte continente.
Caniculă  Foto Freepik (1) jpg
Weekend de foc în România: Se anunță căldură insuportabilă! Termometrele vor arăta până la 43 de grade
România se confruntă în acest sfârșit de săptămână cu cel mai intens val de căldură din această vară. Temperaturile vor atinge cote extreme, depășind pragul caniculei și determinând autoritățile să emită alerte de cod portocaliu și cod roșu de caniculă în mai multe regiuni ale țării.
vlad tepes krmz jpg
Descoperiri istorice în Italia: Mormântul secret al lui Vlad Țepeș ar putea fi în Napoli
Noi informații controversate ies la iveală despre mormântul domnitorului român Vlad Țepeș. Profesorul Giuseppe Reale, directorul complexului Santa Maria la Nova din Napoli, a făcut dezvăluiri pe marginea acestui subiect, potrivit Libertatea.
secretary 338561 1280 (2) jpg
Sunt de mii români ar putea rămâne fără job. Care este motivul
Retailul românesc se află în pragul unui dezastru economic, iar semnalele de alarmă trase de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) devin din ce în ce mai grave.
young hispanic male wearing pink shirt posing beach near palm trees jpg
Femeile au decis că acesta este cel mai sexy lucru la un bărbat!
Un studiu global arată că 90% dintre femei consideră acest lucru mai atrăgător la un bărbat decât frumusețea sau banii.
Fumatori de tigari electronice FOTO EPA-EFE
Legătura dintre tutun și problemele de sănătate mintală STUDIU
Un nou studiu (publicat pe 23 iulie) cu peste 60.000 de elevi din Statele Unite arată o legătură între consumul de tutun și probleme de sănătate mintală, precum anxietatea, depresia și stresul psihologic.
Dragos Anastasiu, foto facebook Dragos Anastasiu jpg
Demisia lui Anastasiu, cerută de angajații din Guvern: „Orice întârziere transformă reforma într-o retorică ipocrită”
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a cerut sâmbătă, 26 iulie, demisia imediată a vicepremierului Dragoș Anastasiu. „Orice întârziere a acestui gest de retragere transformă promisiunea de reformă într-o simplă retorică ipocrită”, au transmis reprezentanții sindicatului.
image png
Tragedie în Peru. Un autobuz a căzut într-o prăpastie de 50 de metri și sunt cel puțin 18 morți
Cel puţin 18 persoane au murit şi aproximativ treizeci au fost rănite, vineri, după ce un autobuz a căzut într-o râpă în regiunea Junin din Anzii Centrali din Peru, potrivit autorităţilor sanitare.