Un castel pentru un monstru

Bogdan POPA
Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
Un castel pentru un monstru jpeg

În 1983, în Republica Socialistă România a fost construit un castel pentru un monstru. Monstrul nu a locuit niciodată acolo. De fapt, monstrul nu a existat, iar castelul a fost între timp închis.

Paragraful de mai sus, oric├«t de surprinz─âtor, este perfect logic ╚Öi corect din punct de vedere istoric. Monstrul era o crea╚Ťie literar─â, desigur Dracula, contele vampir din romanul publicat ├«n 1897 de scriitorul irlandez Bram Stoker (1847-1912). Castelul era un hotel construit ├«n Pasul B├«rg─âului, ├«n satul Piatra F├«nt├«nele, cu turn, curte interioar─â ╚Öi etaje str├«mbe.

Pare c─â lumea de ast─âzi a fost ÔÇ×dezvr─âjit─âÔÇŁ, de╚Öi anumite programe de televiziune ├«i caut─â ├«nc─â pe Sasquatch sau Yeti prin p─âduri ╚Öi mun╚Ťi. Totu╚Öi, ├«n zilele noastre, mon╚Ötrii ╚Öi-au pierdut capetele multiple care scuipau foc, trupurile de ╚Öarpe cu gheare de leu sau vocile ce imitau c├«ntece duioase, ademenitoare ╚Öi mortale. Cei mai mul╚Ťi au c─âp─âtat o ├«nf─â╚Ťi╚Öare perfect uman─â, iar unii au chiar maniere aristocratice ╚Öi cuno╚Ötin╚Ťe alese, dar to╚Ťi ╚Öi-au p─âstrat neatinse comportamentele ilegale, imorale, lipsite de empatie, diabolice. Unii au devenit dictatori, al╚Ťii au r─âmas la expediente.

Bram Stoker a creat un astfel de monstru aristocrat. Dracula nu a fost un roman care să deschidă un gen literar nou. L-au precedat Vampirul de J.W. Polidori (1819) sau Carmilla de Sheridan Le Fanu (1879), pentru a da doar două exemple. L-au precedat rapoarte ale medicilor militari austrieci sau relatări ale călătorilor străini care asistau sau aflau de cazuri de vampiri sau strigoi în satele din Europa de Est și de Sud-Est prin care se întîmpla să treacă.

Spre deosebire de alte scrieri literare sau oficiale, cartea lui Bram Stoker a fost tradus─â ├«n c├«teva zeci de limbi ╚Öi ecranizat─â ├«n c├«teva variante remarcabile. Mitul ÔÇ×DraculaÔÇŁ a devenit obiect de studiu pentru litera╚Ťi, istorici, geografi. Monografiile, volumele colective de studii, conferin╚Ťe ╚Öi periodicele ╚Ötiin╚Ťifice dedicate temei Dracula acoper─â orice domeniu, inclusiv studiile despre filme, cultura popular─â, turismul cultural sau de mas─â, subculturile vampirice actuale ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, studiile de gen. La originile unui asemenea proces academic a stat succesul comercial fulminant, ce nu d─â nici ast─âzi semne de oprire.

Intriga pare simpl─â: un conte vampir ├«ncearc─â s─â se mute din Transilvania ├«n Anglia. De acolo este nu doar gonit, ci urm─ârit p├«n─â la castelul s─âu ╚Öi pentru a fi ucis. Altfel spus, fiin╚Ťa supranatural─â, venit─â din Mun╚Ťii Carpa╚Ťi (├«n secolul al XIX-lea) aproape necunoscu╚Ťi alpini╚Ötilor ╚Öi turi╚Ötilor obi╚Önui╚Ťi, fermec─âtoare ╚Öi crud─â, era o amenin╚Ťare pentru civiliza╚Ťia occidental─â. Toate cuno╚Ötin╚Ťele contelui vampir despre Londra ╚Öi Marea Britanie erau doar o fa╚Ťad─â pentru inten╚Ťii malefice. Prin urmare, monstrul trebuia ├«nvins ├«nainte de a fi fost el capabil s─â infesteze iremediabil o lume (aparent) bine ordonat─â. (Probabil f─âr─â leg─âtur─â cu Dracula, unul dintre cele mai cunoscute postere folosite de propaganda britanic─â ├«n Primul R─âzboi Mondial ar─âta un umanoid acoperit cu p─âr, capabil s─â poarte o b├«t─â ╚Öi o casc─â german─â ╚Öi de a silui o t├«n─âr─â pur─â.)

Notele de lucru ale lui Bram Stoker, cunoscute de la ├«nceputul anilor 1970, au fost ├«n cele din urm─â publicate integral ├«n 2008. Acestea demonstreaz─â clar faptul c─â scriitorul irlandez s-a documentat masiv, citind istorie, geografie, lucr─âri de folclor, relat─âri de c─âl─âtorie ╚Öi chiar mersul trenurilor. Textul lui Bram Stoker ├«ngloba at├«t de multe elemente reale ÔÇô fapte ╚Öi denumiri istorice ╚Öi geografice, descrieri de peisaj sau de gastronomie ÔÇô ├«nc├«t pentru mul╚Ťi cititori nu a mai contat faptul c─â scriitorul le transformase, prin transpunerea ├«n contexte inadvertente, ├«n fic╚Ťiune.

Ceea ce deosebe╚Öte cazul Dracula de alte scrieri cu mon╚Ötri a fost ├«ncercarea de a da personajului literar o identitate real─â. Vlad ╚Üepe╚Ö este ast─âzi un erou at├«t de venerat al istoriei rom├óne╚Öti, ├«nc├«t politicieni de carier─â ╚Öi protestatari ├«mpotriva deciziilor acestora ├«l folosesc deopotriv─â ├«n spa╚Ťiul public. ├Äncerc─ârile de a-i separa pe cei doi Dracula (istoric ╚Öi fictiv) dau roade ├«n spa╚Ťiul academic, nu ├«ns─â ╚Öi printre mul╚Ťi dintre cititorii ╚Öi cinefilii care ├«╚Öi reg─âsesc proiec╚Ťiile pozitive sau negative ale propriei imagina╚Ťii ├«n povestea monstrului aristocrat. ╚śi este firesc s─â fie a╚Öa: este de ajuns s─â ne g├«ndim la Jules Verne.

╚śi totu╚Öi: ce rost avea s─â fie construit un hotel-castel ├«n Rom├ónia anilor 1970-1980?

R─âspunsul este o combina╚Ťie ├«ntre cultura popular─â occidental─â ╚Öi precaritatea financiar─â a unui regim politic din multe puncte de vedere monstruos. Nu este aici locul de a discuta relele ╚Öi bunele deceniilor ├«n care Rom├ónia a construit ├«n zadar socialismul. Dar numai contextul epocii poate furniza r─âspunsul la ├«ntrebarea de mai sus. Vizitele turi╚Ötilor occidentali au fost permise din nou dup─â 1955. Ghizii rom├óni ai acestora s-au confruntat cu ├«ntreb─âri la care nu puteau r─âspunde. Numele Dracula nu le spunea nimic, un castel pe drumul dintre Bistri╚Ťa ╚Öi Vatra Dornei (spre m├«n─âstirile din Bucovina) nu exista. Treptat, romanul lui Bram Stoker le-a devenit cunoscut prin intermediul turi╚Ötilor, mul╚Ťi veni╚Ťi special pentru contele vampir. Un hotel-castel r─âspundea imagina╚Ťiei occidentale ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, aducea devize unui regim politic rom├ónesc, ├«ntemeiat pe politici contradictorii. Necunoscut ├«n ╚Ťar─â, Dracula garanta sosirea turi╚Ötilor din Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii.

Nemurirea (fizic─â) pare a fi r─âmas ultima mare frontier─â a omenirii, iar vampirul care str─âbate secole f─âr─â s─â se plictiseasc─â este o ├«ntrupare a unui asemenea vis. Dar vampirul r─âm├«ne un monstru ÔÇô iar monstrul, chiar dac─â are castelul s─âu, nu este niciodat─â ÔÇ×acas─âÔÇŁ. El vine mereu din afar─â, pentru a silui o lume ordonat─â, sau r─âm├«ne ÔÇ×pe dinafar─âÔÇŁ pentru a nu perturba o lume ce trebuie controlat─â. ├Än felul s─âu, mitul Dracula vorbe╚Öte despre acei mon╚Ötri care s├«nt, de fapt, oameni obi╚Önui╚Ťi.

Bogdan Popa este doctor ├«n istorie ╚Öi cercet─âtor la Institutul de Istorie ÔÇ×Nicolae IorgaÔÇť din Bucure┼čti. Este autorul, printre altele, al volumului Educa┼úie fizic─â, sport ┼či societate ├«n Rom├ónia interbelic─â, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013.

Foto: captur─â YouTube

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.