Un călător britanic în România interbelică

Andreea R─éSUCEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 659 din 6-12 octombrie 2016
Un călător britanic în România interbelică jpeg

Aventurier, globe-trotter pasionat, exmatriculat de la KingÔÇÖs College din Canterbury pentru c─â se comportase neadecvat, ┼úin├«nd de m├«n─â, ├«n v─âzul lumii, o fat─â de negustor, Patrick Leigh Fermor porne┼čte, ├«n anul 1934 (avea 19 ani), ├«ntr-o c─âl─âtorie de la De Hoek c─âtre Constantinopol. Aceast─â c─âl─âtorie, ca ┼či altele pe care le-a f─âcut de-a lungul vie┼úii, pline de aventuri (cum ar fi capturarea unui general german ├«n Creta, c─âci t├«n─ârul Fermor va ajunge maior ┼či va fi decorat cu mai multe ordine militare), devin subiectul unor c─âr┼úi de memorii care schimb─â percep┼úia asupra acestui gen literar: printre acestea, ├Äntre p─âduri ┼či ape ┼či Drum ├«ntrerupt (Editura Humanitas, 2016). Cu talent literar ┼či o percep┼úie microscopic─â asupra lumii, pe care o descrie ├«n detalii pline de culoare, cre├«nd conexiuni ingenioase, datorate ├«n parte erudi┼úiei remarcabile, ├«n parte unui spirit fin ┼či inteligen┼úei vii, Fermor se mi┼čc─â ├«ntre limitele unui peisaj dintr-o perioad─â critic─â a istoriei europene. Cu toate acestea, surprinde deopotriv─â coordonatele politice, sociale, culturale ale unei lumi pe care alege s-o cunoasc─â nemediat, str─âb─â┬şt├«nd la pas ┼ú─âri ┼či ora┼če, intr├«nd ├«n cercurile cele mai diverse, observ├«nd, analiz├«nd, recuper├«nd apoi ├«n scris bogatul material vizual. Cum se vede ├«ns─â Rom├ónia interbelic─â prin ochii acestui ÔÇ×str─âinÔÇť c─âl─âtor? Prin plasa ┼úesut─â din inevitabilele ┼či binecunoscutele cli┼čee, legende, prejudec─â┼úi, dintre care unele se mai vehiculeaz─â ┼či ast─âzi ÔÇô ├«nc─â de la ├«nceput, m─ârturisindu-┼či inten┼úiile de a trece grani┼úa Rom├óniei, e avertizat ├«n leg─âtur─â cu locuitorii s─âi: ÔÇ×S├«nt cu to┼úii t├«lhari ┼či escroci! Nu po┼úi avea ├«ncredere ├«n ei. O s─â-┼úi ia tot ce ai ┼či ÔÇô aici ├«┼či coborau tainic glasul ÔÇô v─âi ├«ntregi colc─âie de boli venerice, ai grij─â!ÔÇť.

56834440 jpg jpeg
Patrick Leigh Fermor

Despre Sighi┼čoara ┼či Vlad ┼óepe┼č, Fermor se documenteaz─â ┼či conchide c─â cel din urm─â e ÔÇ×un personaj straniu ┼či uluitor, care ar fi intrat ├«n istorie dac─â nu ar fi avut un cusurÔÇť. E vorba, fire┼čte, despre practica trasului ├«n ┼úeap─â, Fermor nu rateaz─â imaginea v─âii ├«n care putrezesc mii de le┼čuri de turci ┼či bulgari, care l-ar fi ├«ngrozit ┼či pe Mahomed II, cuceritorul Constantinopolului, dar amendeaz─â imaginea pe care i-a creat-o Bram Stoker lui Vlad Dracul, observ├«nd c─â, de fapt, confuzia ├«ntre cele dou─â personaje ÔÇô cel adev─ârat ┼či cel fic┼úional ÔÇô e exploatat─â ├«n mod inten┼úionat, apoi ironiz├«nd-o copios: ÔÇ×C├«nd turi┼čtilor dintr-un charabanc li se arat─â Castelul lui Dracula, b─ânuiesc c─â nu le apare ├«naintea ochilor personajul istoric ÔÇô prin┼úul care poart─â pe cap un coif ├«mpodobit cu pene, ochii s─âi proeminen┼úi, musta┼úa bogat─â, blana de urs cu bro┼če ┼či stele, p─ârul lung, buzduganul cu flan┼če ┼či palisada din ┼úepe grele de poveri ÔÇô, ci un conte spilcuit cu joben, pelerin─â tivit─â cu satin ┼či incisivi stranii; unul care ar putea la fel de bine s─â fac─â reclam─â la aftershave, s─â dea lec┼úii de tango sau s─â taie ├«n dou─â o duduie dintr-o cutie la un num─âr de matineuÔÇť. S├«nt, de asemenea, imagini idilice, ale g─ârilor provinciale rom├óne┼čti, unde salc├«mii s├«nt un ÔÇ×element statornic ┼či obi┼čnuitÔÇť, la fel ca ┼čeful de gar─â cu chipiul cu fireturi ┼či calot─â stacojie, sau stranii exager─âri, precum cea privitoare la satele din preajma Devei (cum e L─âpu┼čnicul pe care-l evoc─â autorul, al c─ârui nume ├«l uitase dintr-un capriciu al memoriei, unde se opre┼čte ├«n casa lui Laz─âr, personaj fabulos, fost cowboy ├«n America ┼či gaucho ├«n Argentina): ÔÇ×C─âtunele umede, cu acoperi┼čuri de paie zburlite, se ├«ngr─âm─âdeau unele ├«n altele ├«n faldurile dealului, ca ni┼čte ciorchini de ciuperci otr─âvitoareÔÇŽ Mul┼úi dintre s─âteni, palizi ┼či suferinzi, aveau gu┼č─â, iar aceste necazuri rustice ├«mi aduceau aminte de toate avertismentele maghiarilor cu privire la des ├«nt├«lnitele boli venerice de la est de frontier─â; auzindu-le, aveai impresia c─â sifilisul p├«ndea printre st├«nci ┼či tufe, gata s─â se n─âpusteasc─â fulger─âtor asupra c─âl─âtoruluiÔÇť.

Literaturiz├«nd, cre├«nd adev─ârate pove┼čti pornind de la detalii pe care privirea str─âinului le decupeaz─â dintr-un peisaj asociat mai degrab─â cu t─âr├«muri fabuloase, fic┼úionale (Transilvania, Banatul Timi┼čoarei, Moldova, Moravia, Boemia, Basarabia ÔÇô peisajul tuturor acestor regiuni e asociat cu lumea romanesc─â a autorilor de odinioar─â: de la creatorul benzilor desenate cu Tintin, Georges R├ęmi, la scriitorul american George Barr McCutcheon), Fermor pune mereu ├«n leg─âtur─â spa┼úiul geografic pe care ├«l traverseaz─â cu lecturile proprii, literare sau ┼čtiin┼úifice, cu date culturale culese din cele mai diverse surse, cu picturi celebre, elemente de folclor local, totul punctat de propriile observa┼úii surprinz─âtoare. Rezultatul e un discurs de un farmec irezistibil, chiar dac─â, la fel cum se ├«nt├«mpl─â ┼či ├«n cazul mai vechilor m─ârturii ale c─âl─âtorilor str─âini ├«n ┼ó─ârile Rom├óne, cititorul va depista imediat exager─ârile sau prejudec─â┼úile (pe care Fermor le ┼či amendeaz─â, de fapt, consemn├«ndu-le numai ca elemente pitore┼čti).

Transfigurat prin filtrul culturii ┼či indiscutabilului s─âu talent literar, peisajul Rom├óniei lui Fermor e pus mereu ├«ntr-un context politic ┼či cultural, care nu se opre┼čte la datele istoriei recente, dar mai ales ├«mbog─â┼úit ne├«ncetat prin intermediul imagina┼úiei ┼či al unei stilistici impecabile. Regiunile amintite mai sus s├«nt ├«nv─âluite, pentru Femor, ├«ntr-un abur fantastic, generat de literatur─â; astfel, ├«┼či imagineaz─â aici ÔÇ×o mul┼úime de urzeli, acte de tr─âdare, mo┼čtenitori ├«ntemni┼úa┼úi ┼či vrajb─â la palat, ┼či-i mai g─âse┼čti ┼či pe spadasinul cel hain cu monoclu, regine ├«nchise ├«n turnuri singuratice, mun┼úi pr─âp─âstio┼či, p─âduri ad├«nci, c├«mpii pe care r─ât─âcesc cai pe jum─âtate s─âlbatici, triburi hoinare de ┼úigani care fur─â copii de la castel ┼či-i ung cu zeam─â de nuci sau se furi┼čeaz─â pe sub crestele zidurilor ┼či ├«nmoaie inimile castelanelor cu strunele lorÔÇť. Cititorul va observa ├«ns─â c─â, de┼či Fermor melancolizeaz─â ┼či se las─â deseori prad─â reveriilor interminabile, ochiului s─âu vigilent nu-i scap─â nimic din realit─â┼úile acestei p─âr┼úi de Europ─â (una asupra c─âreia st─âruie ├«nc─â umbra Marii Crize Economice ┼či care se ├«ndreapt─â din nou spre declin, c─âci s├«ntem ├«n proximitatea ascensiunii lui Hitler).

dsc0728 jpg jpeg

Bucure┼čtiul ├«nseamn─â, pentru Patrick Leigh Fermor, leg─âturi cu ├«nalta societate (pe care le consemneaz─â cu entuziasm), multe imagini idealizate, altele conforme unor cunoscute prejudec─â┼úi. Fragmentul care deschide capitolul dedicat Capitalei o ├«nf─â┼úi┼čeaz─â ca un spa┼úiu lipsit de contur, unde lumea rural─â ┼či cea urban─â se ├«nt├«lnesc imperceptibil, sub imperiul aburului unei ploi care amestec─â ┼či mai mult formele ┼či volumele. Mahalaua ┼úig─âneasc─â, cu corturile ┼či colibele fierarilor, e o ÔÇ×zon─â fluid─âÔÇť, unde ÔÇ×nimic nu st─âtea pe locÔÇť, am─ânunte decupate cinematografic recreeaz─â din c├«teva linii un ├«ntreg peisaj: ÔÇ×O pisic─â tigrat─â a tras cu ochiul ├«ntr-o cutie de conserv─â ┼či ┼či-a v├«r├«t capul s─â ling─â res┬şturile din─âuntru, de parc─â ar fi probat un coif. Geometria unei c─âr─âmid─ârii, un cuptor ├«ncins, ┼čase cai priponi┼úi sub un v─âl de frunze din care picura ap─âÔÇť. Ora┼čul are o alc─âtuire tentacular─â (care evoc─â o imagine asem─ân─âtoare, din Bucure┼čtii lui Paul Morand), iar tabloul a┼čternut ├«n fa┼úa ochilor cititorului ├«i va aminti, cu siguran┼ú─â, acelea┼či m─ârturii ale c─âl─âtorilor str─âini, care vorbesc la unison despre labirintul de str─âdu┼úe haotice ┼či ├«ntunecoase, despre amestecul arhitectural, neverosimilele contraste, ┼úuic─â, mititeii rula┼úi pe coaps─â de o buc─ât─âreas─â ┼úiganc─â, splendida Cale a Victoriei, luxoas─â, plin─â de pr─âv─âlii chic, pitore┼čti maisons de passe. Pe scurt, ├«ntr-o inspirat─â fraz─â concluziv─â: ÔÇ×O dezordine pl─âcut─â dat─â de ├«ntrep─âtrunderea tuturor acestor tendin┼úe, care se juxtapuneau ├«ntr-o sintez─â ostentativ─â, plin─â de robuste┼úe ┼či ├«n acela┼či timp de ruin─âÔÇť.

Andreea R─âsuceanu este critic literar. Cea mai recenta carte publicat─â: Bucure╚Ötiul literar. ╚śase lecturi posibile ale ora╚Öului, Editura Humanitas, 2016.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.