Un bărbat lipsit de onoarea ce i se cuvine este un bărbat mort...

Laura SITARU
Publicat în Dilema Veche nr. 735 din 22-28 martie 2018
Un bărbat lipsit de onoarea ce i se cuvine este un bărbat mort    jpeg

„Nu oricine ar înţelege asta, însă onoarea era singurul lucru pe care unii bărbaţi îl aveau pe lume (…). Un bărbat lipsit de onoarea ce i se cuvenea era un bărbat mort (…). Nimeni nu te băga în seamă cînd vorbeai; cuvîntul tău nu avea mai multă valoare decît o balegă uscată“. (Elif Shafaq, Onoare, Polirom, 2013, p. 177)

Dinspre lumea islamică răzbat pînă la noi veşti despre cumplitele crime de onoare care însîngerează ecranele televizoarelor şi care accentuează sentimentul de respingere faţă de o societate pe care o catalogăm fără să stăm prea mult pe gînduri drept barbară. Din paginile de literatură ale acestui spaţiu, pe care le citim cu aviditate şi curiozitate atunci cînd ajung la noi, răsar personaje sfîşiate de lupta între sharaf şi hubb, între onoare şi iubire. Şi ca să facem lumină de la început, deşi onoarea este un principiu general care guvernează relaţiile interumane în societatea arabo-islamică, aceasta sau, mai bine spus, lipsa sau nesocotirea acesteia se repercutează direct asupra femeii. Căci femeia este responsabilă cu onoarea, cu păstrarea acesteia şi cu transmiterea ei mai departe către fiicele familiei. Căderea în dezonoare nu i se poate în-tîmpla decît unei femei, iar odată cu ea va fi dezonorat şi aruncat în afara societăţii întreg neamul din care provine. (Este, probabil, pentru mulţi dintre noi, momentul cînd memoria le scoate la suprafaţă pe eroinele din literatura română cultă şi populară cu destine similare…) Dar onoarea trebuie spălată! Este o datorie, la fel ca cinstirea morţilor sau rugăciunea. Nu i te poţi sustrage decît cu riscuri sociale pe care nici un individ nu şi le asumă în lumea arabo-islamică: Iskander, fiul lui Pembe din romanul Onoare al scriitoarei Elif Shafaq, decide fără ezitare să-şi omoare mama pentru că se vedea pe ascuns cu un bărbat de care se îndrăgostise. În plină stradă, într un oraş britanic. Căci prea puţin contează unde se află familia musulmană, cîtă vreme tradiţia şi presiunea comunităţii continuă să-şi exercite forţa strivitoare.

Conceptul de sharaf (onoare, cinste) este legat indisolubil de altele două care dau liniile generale de comportament virtuos în societatea arabo-islamică: haram şi halal (interzis şi permis). Poate că este potrivit de amintit aici că haram, cu varianta turcă harem care a intrat şi în limba română, înseamnă în arabă loc sacru, sanctuar (al-haram ash-sharif este sanctuarul de la Mecca), lucru interzis, tabu. Şi că, derivat direct al acestuia, hurma(t) înseamnă femeie. Astfel, şi din perspectivă lingvistică şi lexicală, femeia este un fel de sanctuar al bărbatului, al unui singur bărbat, iar onoarea este şi trebuie să fie dominanta comportamentală a acestui loc sacru.

Teologia islamică este foarte riguroasă şi explicită atunci cînd vine vorba despre fara’id al-mar’a(t), obligaţiile femeii. Precum normele sociale, sau în strînsă relaţie cu acestea, preceptele teologice i-au trasat femeii o listă de sarcini pe care trebuie să le îndeplinească în cele cîteva roluri (puţine) lăsate în seama ei. Deşi avînd la îndemînă referiri ale textului coranic la egalitatea de roluri între bărbat şi femeie, teologii musulmani au privilegiat, în lectura multor specialişti, acele ipostaze care pun în evidenţă superioritatea în toate a bărbatului. Femeia musulmană pare să existe pentru a răspunde nevoilor erotice şi sociale ale bărbatului, dar este în acelaşi timp o tentaţie permanentă la integritatea morală (deci, implicit, religioasă) a acestuia. Este o fitna, o tentaţie continuă care, prin prezenţa ei şi prin puterea de seducţie, îl îndepărtează pe bărbat de la slujirea lui Dumnezeu, adevăratul său ţel în lume. Literatura religioasă cu subiect erotic (altfel, foarte bogată) se concentrează îndelung pe modalităţile de limitare a influenţei pe care femeia o are asupra bărbatului musulman, dînd impresia că aceasta ar fi, mai degrabă, o piedică în calea desăvîrşirii lui spirituale (religioase). Unii antropologi, critici înverşunaţi ai acestui mod de interpretare teologică, vorbesc chiar de o alianţă între Dumnezeu şi bărbatul musulman – mediată de teologi – care, împreună, au izgonit femeia din normalitatea convieţuirii.

Sawtu l-mar’ati ’awrat(un) – „Vocea femeii este o ruşine“ – spune o zicere arabă foarte cunoscută care ne dă o idee despre perspectiva tradiţională asupra rolului acesteia. Sigur, sînt societăţi şi societăţi în lumea arabo-islamică, aflate pe trepte diferite de evoluţie şi raportare la ceea ce noi numim aici, în cultura de inspiraţie occidentală, modernitate. Cum sînt şi femei musulmane care şi-au asumat roluri sociale importante, nu fără riscuri, şi care au devenit modele. Însă onoarea familiei stă în continuare pe umerii lor, fiind cea mai importantă dintre responsabilităţile cu care sînt învestite. Onoarea nu poate fi reperată… sau poate da, dacă ne gîndim la cît de aglomerate sînt cabinetele medicale unde se face reconstrucție de himen, cu cîteva zile înainte de oficierea căsătoriei. Acest lucru nu exclude deloc tradiţia cearșafului înroşit – element fundamental pentru începutul unei căsnicii în acord cu normele sociale în vigoare. 

Laura Sitaru este conferenţiar la secţia de Arabă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti.

Foto: wikipedia

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Relaţia dintre Rusia şi Germania FOTO SHUTTERSTOCK
Germania „este în război” cu Vladimir Putin, consideră ministrul german al Sănătății
Ministrul sănătăţii din Germania, Karl Lauterbach, s-a abătut de la linia guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz şi a apreciat că ţara sa ''este în război" cu preşedintele rus Vladimir Putin, respingând cu aceste cuvinte o propunere privind acordarea de garanţii Rusiei potrivit cărora Ucraina.
taul mare rosia jpeg
Cum arată fisura din barajul de la Roșia Montană. A fost chemat un expert pentru o soluție tehnică
Situația la Roșia Montană continuă să fie critică. La fața locului a ajuns și secretarul de stat Raed Arafat. A fost chemat un expert pentru a oferi o soluție tehnică.
calarasi chiciu
Debitul Dunării, în creștere în următoarele zile. Care este regimul hidrologic pe râurile din țară
Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară va creşte, până la finalul săptămânii viitoare, la valoarea de 4.800 metri cubi pe secundă (mc/s), peste media multianuală a lunii octombrie, de 3.850 mc/s.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.