Un bacil rezistent

R─âzvan PETRESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 772 din 6-12 decembrie 2018
Vecinul sau ÔÇ×La capraÔÇŁ jpeg

OMS sus┼úine c─â oftica a ap─ârut ini┼úial pe imensul teritoriu dintre Tigru ┼či Eufrat, odat─â cu scrierea sumerian─â, considerat─â a fi prima din lume. Adev─ârul, pe care-l ┼čtiu to┼úi medicii, ├«ns─â nu vor s─â-l devoaleze, este c─â scrisul a fost inventat de daci ÔÇô exist─â o serie de informa┼úii cruciale dezv─âluite de redactorul-┼čef al revistei Getica, care afirm─â, cu dovezi fotografice, c─â s├«ntem poporul cel mai vechi ┼či cel mai civilizat din lume. C─â, fiind at├«t de v├«rstnici, s├«ntem Leag─ânul Europei. C─â danezii se numesc danezi de la daci. C─â dacii s├«nt ge┼úi. C─â aristocra┼úii spanioli purs├«nge nu s├«nt dec├«t cei care se trag direct din daci ┼či-o pot demonstra. C─â indienii se duceau din cele mai str─âvechi timpuri s─â se roage pe V├«rful Omu. Redactorul aducea ┼či argumente extrase din opere str─âine, ├«n special germane, scrise ├«nc─â din secolul trecut ÔÇô a┼čadar, irefutabile. Descoperirea colosal─â a operelor str─âine era c─â noi avem sare. ├Än consecin┼ú─â, anticii (inclusiv sumerienii ┼či indienii) veneau de departe ca s─â ia sare din Carpa┼úi, pe m─âg─âru┼či. De altfel, teritoriul Rom├óniei era cunoscut pe atunci sub numele de ÔÇ×solni┼úa EuropeiÔÇť. Nimeni nu poate fi surprins deoarece ┼čtim deja, din alte surse, c─â axa principal─â a Universului trece exact prin Rom├ónia, prin solni┼ú─â, c─â Iisus s-a n─âscut la B├«rlad, c─â primul extraterestru a sosit pe Terra ├«n urm─â cu cinci milioane de ani, ├«n zona Timi┼čoarei, noaptea. Unde a ├«nt├«lnit oameni mici ┼či negricio┼či. ┼×i, desigur, ┼čtim la fel de bine c─â ┼úara noastr─â are un viitor m─âre┼ú pentru care se roag─â indienii, tot noaptea.

Acest viitor m─âre┼ú se f─âure┼čte chiar sub privirea mea, deoarece m-am sculat la cinci pentru a fi primul la sfin┼úirea Catedralei Neamului, uria┼č─â ca s─â se oftice tot globul, ┼či revin la primele date oficiale despre boal─â. ├Än realitate, n-a ap─ârut ├«n Mesopotamia, ci cu mult mai devreme: s-a n─âscut odat─â cu Eva ÔÇô care n-a fost pl─âm─âdit─â de Dumnezeu, ci s-a ivit prin selec┼úie natural─â. Apari┼úia domni┼čoarei a trezit primul bacil din lume, cel al Creatorului, poftim cu ce s-a pricopsit Adam, ce m─â oftic, acesta i momentul c├«nd a declan┼čat pandemia, pornind cu ┼čarpele, m─ârul (┼čerpii nu m─ân├«nc─â mere, astfel se explic─â de ce nu l-a ├«nghi┼úit el, era un ionatan), restu-i cunoscut. Mai pu┼úin cunoscut e faptul c─â omenirea (dacii) a elaborat, legat de maladie, un dicton celebru: s─â moar─â capra vecinului. La asirieni s-a transformat ├«n bou, la babilonieni, ├«n vac─â, iar la ┼úop├«rlani, ├«n porc. Dezideratul dacic este ├«ns─â o metafor─â, nefiind vorba, de fapt, s─â doreasc─â cineva s─â moar─â capra, deoarece ea ne d─â lapte, iar sinonimul ei biped ofer─â surprinz─âtoare pl─âceri spirituale.

Flagelul afecteaz─â peste trei sferturi din popula┼úia lumii, factorii socio-economici av├«nd un rol important ├«n evolu┼úia bolii care, ├«n zonele rurale, se nume┼čte oftic─â ÔÇô substantiv cu verbul aferent posed├«nd un mai ├«nalt grad de generalizare; ruda ei de la ora┼č, rafinata invidie, se refer─â strict la persoane, ├«n vreme ce oftica nu-i legat─â doar de oameni, av├«nd un sistem cauzal foarte divers (m─â oftic c─â n-am c├«┼čtigat la Loto, c─â n-am luat capra vecinului, c─â n-am Bugatti, c─â se stinge lumina, c─â s├«nt negru).

Sursa de infec┼úie este numai omul bolnav, contagiozitatea fiind foarte ridicat─â. Transmiterea se face aerian, prin tuse, str─ânut sau prin contact sexual ubicuu. Poarta de intrare este gura. Receptivitatea fa┼ú─â de boal─â ÔÇô universal─â; s-au comunicat ┼či cazuri de transmitere ereditar─â.

Factori de risc: persoane bogate, fără adăpost; un IQ mic; mersul pe jos; indivizi din instituţii corecţionale, cămine, aziluri, dar îndeosebi oamenii din jurul bolnavilor (familie, amante/amanţi, cîini), adică toată lumea.

Patogenie. Bacteria ofticii simple (spre deosebire de cea a ofticii numite tuberculoz─â pulmonar─â) este localizat─â ├«n colonul descendent. De acolo, fie iese, fie urc─â. Dac─â o ia ascendent, ajunge ├«n creier ┼či provoac─â deterior─âri ireversibile, totu┼či, de┼či este fatal─â, ajut─â mul┼úi pacien┼úi s─â-┼či g─âseasc─â scopul ├«n via┼ú─â.

Anatomie patologic─â. Se cunoa┼čte expresia ÔÇ×s-a ├«nverzit la fa┼ú─â de invidieÔÇť, important semn clinic. Ei bine, a┼ča arat─â ┼či creierul, verde.

TABLOU CLINIC. Nici o alt─â boal─â infec┼úioas─â nu are o incuba┼úie at├«t de scurt─â: uneori dureaz─â o secund─â (de exemplu, c├«nd bolnavul trece strada ┼či vede un Bentley ÔÇô care-l ┼či calc─â). Perioada de stare cuprinde dou─â etape: faza de nelini┼čte, succedat─â de faza de agresivitate. Uneori se suprapun ┼či se ajunge la convulsii ├«n cele mai nea┼čteptate situa┼úii, cum ar fi Festivalul Enescu. ├Än faza de nelini┼čte, bolnavul cap─ât─â un facies str─âlucitor, are ochii ro┼čii ┼či limba umflat─â (se observ─â mai ales la scriitorii care nu iau premiu, ├«ns─â este valabil pentru to┼úi arti┼čtii, c├«t ┼či la intelectualitatea tehnic─â, atunci c├«nd un str─âin, de regul─â turc, inventeaz─â indiferent ce ├«nain-tea lor, de pild─â microscopul). Dup─â o lun─â de suferin┼ú─â, pacien┼úii devin extrem de asem─ân─âtori, practic identici, astfel ├«nc├«t este imposibil s─â mai stabile┼čti cine mai e cine. Urmeaz─â privirea s─âlbatic─â, agita┼úia psiho-motorie ┼či trecerea la faza a doua. Agresivitatea poate fi activ─â sau, cel mai des, pasiv─â. Bolnavii activi trec la ac┼úiune ┼či sparg geamurile vilelor scumpe, proprietarii vilelor scumpe fur─â ramele de aur ale tablourilor cu c─âlu┼úul apar┼úin├«nd celor ┼či mai boga┼úi dec├«t ei ┼či, dac─â s├«nt la criza v├«rstei de mijloc, sparg chiar capetele celor care au cavouri de marmur─â. Femeile aflate la aceea┼či v├«rst─â fur─â pantofi.

Agresivitatea pasiv─â seam─ân─â cu un atac de depresie. Bolnavul este apatic, se interiorizeaz─â, ├«ncepe s─â colec┼úioneze clan┼úe. Din c├«nd ├«n c├«nd, scoate un sfredelitor ┼úip─ât encefalitic. Moartea survine din cauza imobilit─â┼úii prelungite ce provoac─â ├«ncetinirea circula┼úiei sangvine ┼či, astfel, creierul, privat de substan┼úe nutritive, de banane, se revolt─â ┼či opre┼čte inima. Cauza decesului prematur: dup─â debutul bolii, bie┼úii suferinzi ├«┼či bag─â unghia-n g├«t.

Tulbur─ârile de auz. Bolnavul ├«ncepe prin a auzi altceva dec├«t exist─â-n spa┼úiul sonor real, mai ├«nt├«i e vorba de cuvinte, apoi, treptat, de fraze ├«ntregi, capitole, pagini, note muzicale. Mahler e confundat cu Gu┼ú─â ┼či provoac─â, dup─â caz, violen┼ú─â domestic─â exagerat─â sau o bucurie f─âr─â margini cu ajutorul c─âreia, teoretic, individul ar trebui s─â scape de maladie. Nu scap─â. Minunatul c├«ntec al privighetorilor se metamorfozeaz─â ├«n sunetul unei borma┼čini, ┼či invers. ├Än final, bolnavul ├«┼či pierde auzul.

Tulbur─ârile de vorbire. Indivizii infecta┼úi vorbesc tot mai repede, mai tare, mai haotic, nu-i mai ├«n┼úelege nimeni. ├Än final, ├«┼či pierd capacitatea de-a vorbi.

Tulbur─ârile de vedere urmeaz─â celor descrise mai sus. Ajung├«nd surdo-mu┼úi, bolnavii continu─â s─â se oftice, encefalul devine cubic, c├«mpul 18 (locul de organizare a senza┼úiilor vizuale) se degradeaz─â ┼či, ├«n final, oamenii orbesc.

NOT─é. Personalul medical din spitalele ├«n care se trateaz─â oftica este extrem de expus ├«mboln─âvirii, ├«n pofida m─â┼čtilor ┼či a m─ânu┼čilor chirurgicale cu un singur deget. Infirmierele s├«nt invidioase pe asistente, asistentele tinere s├«nt invidioase pe cele b─âtr├«ne (care iau ciubuc mai mare, bolnavilor fiindu-le fric─â de babe care se t├«r─âsc ├«n halate albe), asistentele b─âtr├«ne le invidiaz─â pe alea tinere pentru c─â s├«nt tinere ┼či le sugereaz─â, perfid, Botox genital, medicii ├«┼či invidiaz─â colegii care au cazuri mai b─ânoase, plus pe medicul-┼čef de sec┼úie, deoarece are birou, plus pe director, din obi┼čnuin┼ú─â. ├Än asemenea condi┼úii, rudele care vin ├«n vizit─â nu mai pot face nici o deosebire ├«ntre pacien┼úi ┼či personalul medical, prin urmare las─â pungile cu gem medicilor, iar plicurile, pacien┼úilor. Dup─â unele opinii, ┼či rudele s├«nt atinse de boal─â, de aceea, la Paris, s├«nt internate cu for┼úa.

TRATAMENT. Se face numai ├«n spital, orice spital de c├«nd sanatoriile au devenit ne├«nc─âp─âtoare, bolnavii de oftic─â amestec├«ndu-se cu bolnavii de tuberculoz─â ┼či ├«mboln─âvindu-se reciproc. Un tuberculos ofticos este un element deosebit de periculos ┼či se trimite la izolare. ├Än Rom├ónia, se prefer─â aceea┼či medica┼úie care se d─â ├«n TBC, hidrazida, asociat─â, toamna, cu electro┼čocuri wireless.

PROFILAXIE. Unu: sigilarea preventiv─â la domiciliu (se utilizeaz─â o camer─â mic─â, f─âr─â ferestre ÔÇô prin care bolnavul ar putea vedea case, ma┼čini ┼či femei mai frumoase dec├«t ale lui). Doi: vaccinarea. Nu s-a descoperit ├«nc─â un vaccin eficient ├«mpotriva ofticii, a┼ča c─â poate fi folosit oricare altul (cel antirujeolic pare s─â dea rezultate bune: pacientul nu mai face pojar). Trei: psihoterapia. A e┼čuat, deoarece terapeu┼úii devin invidio┼či ├«n timpul ┼čedin┼úelor cu clien┼úii, de┼či nu e clar pe cine s├«nt invidio┼či. Controlul transmiterii infec┼úiei: sc─âderea densit─â┼úii bacililor ├«n spa┼úiile ├«nchise ÔÇô prin ventila┼úie ┼či l─âmpi cu radia┼úii ultraviolete, sau numai radia┼úii.

CONCLUZIE. Oftica este cea mai r─âsp├«ndit─â boal─â infec┼úioas─â la nivel mondial, care, spre deosebire de tuberculoz─â, nu este tratabil─â. Bolnavii din fazele finale vor fi ├«nmorm├«nta┼úi ├«n cimitire ├«n form─â de Rupicapra rupicapra. 

R─âzvan Petrescu este prozator. Cea mai recent─â carte: Mandarina, Editura Curtea Veche, 2017.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.