"Un astfel de festival formează gustul pieţei culturale" - interviu cu Corina ŞUTEU

Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
"Un astfel de festival formează gustul pieţei culturale"   interviu cu Corina ŞUTEU jpeg

Corina Şuteu a creat Asociaţia Culturală Ecumest, a fost pentru nouă ani director al Mastère Spécialisé Europeen en Management des Entreprises Culturelles al Şcolii de Comerţ din Dijon, a fondat programul Policies for Culture, cu Fundaţia Europeană pentru Cultură din Amsterdam, a fost preşedinte al Forumului Reţelelor Culturale Europene, predă politici culturale comparate, a scris studii şi cărţi în domeniu. A mai fost, cîţiva ani, directoare la UNITER şi la ICR New York pînă anul trecut. A organizat Festivalul Filmului Românesc de la Lincoln Center, în decembrie 2012, în mod privat, în cîteva luni. S-a întors anul acesta în România şi, printre altele, este consultant al Festivalului Dilema veche de la Alba Iulia.

Ce te-a făcut să te implici în acest proiect?

Faptul că, precum în mai toate răspunsurile mele „de suflet“ la anumite provocări profesionale, eram curioasă în privinţa felului în care se poate construi o colaborare între un oraş cum e Alba Iulia şi o marcă de prestigiu cum e Dilema veche, dar şi nerăbdătoare să văd un grup redacţional eclectic şi creativ, în postură de iniţiator şi organizator de evenimente culturale care să dureze şi să capete profil.

Mulţi cred că meseria de antreprenor cultural nu există sau nu-i înţeleg exact caracteristicile, dar participarea la construirea unui festival precum cel al Dilemei vechi la Alba Iulia e cazul ideal în care un profesionist doreşte să se implice. „A produce“ un eveniment ca martor avizat, a-i găsi arhitectura şi dozajul potrivite, a pune în complementaritate o sumă de elemente disparate şi a le da personalitate, dar, mai ales, a participa la munca de mentorat, de netezire a posibilelor obstacole cu o echipă atît de talentată şi de charismatică este, de fapt, un cadou.

Dacă ştii să faci ceva bine, atunci e crucial să doreşti să transmiţi şi mai departe! În primul rînd, asta este ceea ce m-a motivat.

Ce e special, cu adevărat, la acest festival?

Deocamdată nu cred că ştim ce este special. Vom vedea în trei ani ce este cu adevărat special fiindcă, aşa cum o repet şi în cursurile de management cutural, schimbarea fundamentală care a avut loc în consumul cultural al ultimelor decenii este legată de faptul că evenimentele devin tot mai mult ale utilizatorului-beneficiarului, „consumatorului“, decît ale producătorului. Tocmai de aceea e bine să se găsească de la început o „voce“ a manifestării, atît de puternică, încît să nu facă imediat compromisuri de gust, pentru a deveni entertaining.

Un eveniment bun este acela în care decizia de programare e profund subiectivă şi educată. Democratizarea culturală excesivă şi amprenta americanizării, în acest proces, au determinat, de fapt, banalizarea şi aplatizarea fenomenului cultural european, mai ales în cazul festivalurilor. Aşadar, sper ca Dilema veche să fie cît de cît old school, în această privinţă, în sensul cel mai bun.

E vreun paradox în faptul că, în plină criză mondială a presei, Dilema veche concepe un festival de o asemenea anvergură?

Dimpotrivă, este un mod extrem de inteligent şi de creativ de a răspunde crizei presei, aş spune. Dilema veche, din punctul meu de vedere, s-a schimbat foarte mult, şi-a modificat publicul, abordarea şi chiar patronii, de-a lungul timpului, dar a continuat să rămînă o marcă a intelectualului de orizonturi diverse şi de vîrste variate, intelectual care citeşte presă culturală românească. A fost extrem de complicat să se conserve acest aspect. Neîndoielnic, numele lui Andrei Pleşu a fost garanţia acestei prezervări, dar şi o politică redacţională foarte atentă la modificările de context, care şi-a asumat riscuri şi a făcut, cînd a fost necesar, compromisuri.

Poate că Dilema veche de azi nu mai este ceea ce a fost Dilema, dar spiritul în care această revistă a fost creată a rămas intact şi aceasta, zic eu, e marea ei victorie. Festivalul, cred, face parte din acelaşi tip de abordare activă a unei situaţii complexe prin care trece presa culturală acum. Un festival poate consolida o reputaţie, poate fideliza şi mai mult publicul, poate diversifica adresarea către cititor.

Ce se aşteaptă, deci, de la un asemenea festival, pe o piaţă culturală ca a noastră?

Ce se aşteaptă de la un asemenea festival cred că depinde de cei pe care-i întrebăm.

Autorităţile locale din Alba Iulia aşteaptă ca oraşul să cîştige vizibilitate, aşteaptă să fie animată Cetatea, să vină spectatori din împrejurimi, să fie atrase personalităţi care să vadă cît de frumos a fost restaurat centrul oraşului.

Antreprenorii din regiune doresc să vină cît mai multă lume, ca să-şi vîndă produsele.

Locuitorii din Alba Iulia vor să vadă feţe cunoscute şi să simtă că în oraşul lor se petrec lucruri deosebite, să-şi poată duce copiii la evenimente; pe cînd cei tineri aşteaptă să petreacă serile mai interactiv decît de obicei.
Redactorii Dilemei vechi aşteaptă să vadă un eveniment pasionant, cool, divers, profesionist organizat, în care să se recunoască.

Altfel, piaţă culturală nu e un termen bine folosit aici. Deocamdată, noi nu avem o piaţă culturală, prin comparaţie cu alte ţări europene. Ea este în formare. Un festival cum e cel al Dilemei vechi la Alba Iulia participă, cred, la formarea gustului acestei pieţe culturale. Şi asta este esenţial!

interviu realizat de Marius CHIVU

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.