Un alt destin

Publicat în Dilema Veche nr. 285 din 29 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

21 iulie 2009, Republica Socialistă România. Inginerul electronist Mirel Bănică îşi parchează obosita Dacia 1410 SX în faţa blocului de locuinţe, din cartierul Micro 19, din Galaţi. Salută fără chef vecinii muncitori, plini de praf, nervi şi puţin beţi " consum excesiv de bitter. Ar bea o bere, dar aceasta este greu de găsit, fiind disponibilă mai ales la marile sărbători naţionale. Face rapid un duş, cu ochii pe ceas " îi este teamă, cumplit de teamă, să nu i se "ia" lumina odată cu lăsarea întunericului. Deschide fără chef şi fără telecomandă televizorul, adus la mîna a doua, cu infinite precauţii, din Germania, de un unchi şofer pe TIR. Tovarăşul Nicu Ceauşescu, cel care a succedat Tatălui iubit la conducerea organelor de partid şi de stat în 1996, ne vorbeşte despre necesitatea ca din recolta de grîu din acest an să nu se piardă nici un bob, cu atît mai mult cu cît din cauza schimbărilor climatice provocate nesăbuit de ţările capitaliste, grîul a devenit un bun naţional preţios. Ar fi dorit să se radă după duş, dar preţiosul produs numit pastă de ras se găseşte greu, avînd ca ingredient de import nuca de cocos. Iar nuca de cocos... Povestea poate continua la nesfîrşit. Ea nu mai interesează pe nimeni. Poate pe cei puţini care mai cred în literatură. R.S.R., la revedere! Florin DUMITRESCU Un posibil proletcultist Prin ’93, am răspuns în Dilema la o întrebare similară a Elenei Ştefoi. Am spus, sigur şi inechivoc, că, în condiţiile "dinainte", m-aş fi ratat. Azi, cînd optimismul anilor ’90 s-a vînturat, iar eu am ajuns la vîrsta deconturilor, am înţeles că te poţi rata la fel, indiferent de regim... Am mai jucat acest joc în ’99 cu colegii de la McCann, cînd, după o prezentare la un advertiser major, priveam la TV mineriada de la Costeşti... Atunci ne-am spus " mai în glumă, mai nu chiar " că va trebui să trecem de la publicitate la proletcultism. E gluma pe care aveam s-o repetăm după un an, cînd C.V. Tudor avea s-ajungă în finala prezidenţialelor. Dacă azi explorez, la fel ca alţi intelectuali români, compasiunea socială, solidaritatea şi angajarea civică, o fac benevol. Nu îmi dictează vreun partid, nu mi se oferă vreo bursă. Ascult doar de conştiinţa "comenzii sociale". Poate o să ajung proletcultist, nu ştiu... Ştiu sigur însă că n-aş fi făcut-o, dacă s-ar fi perpetuat vechiul regim. Dan PERJOVSCHI Fuga de România Dacă R.S.R. ar fi fost invincibilă, iar comunismul ăla cu principii bune, dar aplicate prost ar fi rezistat, cu siguranţă aş fi fugit din/de România (înot, tîrîş, ascuns în marfar, cu deltaplanul, cu vreo expoziţie etc.) şi acum aş fi reprezentat cu voioşie ţara America, ţara Germania sau ţara Franţa, după caz. Din cînd în cînd şi-acum îmi vine s-o iau înot... Tudor GIURGIU Un ordinary man Aş fi intrat la Medicină, cu mari chinuri, şi deveneam un doctor de încredere. Mama m-ar fi ajutat să obţin o repartiţie în Cluj şi, în plus, m-ar fi scăpat de Armată. Platfus şi multe boli descoperite la momentul oportun. Apoi aş fi plănuit să plec în Germania "de tot", să scap de teroarea iernilor fără căldură şi cu pene de curent. Şi de acolo m-aş fi cărat în America, să fac habar n-am ce. Îl răzbunam cumva pe tata, care n-a putut sau n-a vrut să rămînă acolo prin 1973. Prilej de reproşuri eterne. Nu cred c-aş fi făcut filme sau festivaluri în America. Aş fi fost un ordinary man. Radu Pavel GHEO Pe o plajă de la antipozi În iulie 1989 am luat examenul de admitere la Facultatea de Litere (pe atunci Filologie), iar în 15 septembrie am plecat cu colegele şi colegii mei în Recaş, la practică agricolă " la cules de struguri. Începeam un traseu normal pentru acea epocă: absolvirea facultăţii, o stagiatură de trei ani, ca profesor de română sau germană sau engleză (plus sport, muzică sau altele " e mai complicat de explicat), apoi o definitivare pe un post mai apropiat de casă (dar nu în Timişoara, Iaşi sau alt oraş mai măricel, care erau deja "oraşe închise")... Sau nu. Fiindcă mai era cîte ceva: ceva ce eu nu ştiam despre mine şi ceva ce nu ştiau Ei despre mine. Eu nu ştiam că, încă din armată, mi s-a făcut dosar de urmărire informativă la Securitate. Asta putea schimba lucrurile în diverse feluri: Ei puteau încerca să mă racoleze, folosind biciul şi zăhărelul, adică un post mai bun, eventual la facultate, plus ameninţarea cu blocarea oricărei şanse de a obţine un loc de muncă decent în caz de refuz. Îmi place să cred că aş fi rezistat. În schimb, Ei nu ştiau că în 24 decembrie 1989, în Ajunul Crăciunului, mama şi sora mea voiau să fugă peste graniţă, întîi în Iugoslavia, iar de acolo în Australia. Probabil că ar fi reuşit, fiindcă ştiau destul de bine frontiera. Apoi în Iugoslavia aveam cunoştinţe şi prieteni, iar în Australia rude. Aşa că, dacă regimul comunist n-ar fi căzut, poate că aş fi stat cu capul în jos, adică pe o plajă de la antipozi, şi m-aş fi gîndit cu nostalgie şi rîcă la România socialistă. Ceva însă vreau să cred că ar fi rămas la fel. Aş fi cunoscut-o oricum pe Alina în 1990, în tabăra studenţească de folclor, şi am fi rămas împreună. Aici sau la antipozi, totuna. Alexandru SOLOMON Nea Nicu se întoarce R.S.R. continuă să mă bîntuie: lucrez acum la un film în care mi-am imaginat că Nea Nicu se întoarce şi ne judecă aşa cum sîntem după 20 de ani. E un film intitulat Capitalism " reţeta noastră. Dacă anul 1989 n-ar fi existat, probabil că n-aş fi făcut niciodată film documentar. În rest, prefer să nu îmi imaginez celelalte consecinţe, care oricum ar fi fost mult mai grave.

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.