„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER

Publicat în Dilema Veche nr. 997 din 18 mai – 24 mai 2023
© adevărul.ro
© adevărul.ro

Andrei Blumer este președintele Asociației de Ecoturism din România. Mai multe informații la www.eco-romania.roț și la www.asociatiaaer.ro.

Ce este Asociația de Ecoturism din România?

Asociația de Ecoturism din România (AER) este o asociere între mediul privat din sectorul de ecoturism și ONG-uri (asociații de turism locale, organizații de conservarea naturii) și persoane fizice care au ca țel comun dezvoltarea și promovarea ecoturismului în România. Astfel, AER este, pe de o parte, o asociație profesională ce reprezintă sectorul mic și foarte mic din turismul românesc, care operează în zone naturale sau preponderent rurale, și promovează brand-ul Discover Eco-Romania / Descoperă Eco-România pentru a atrage turiști din Europa, dar și de la noi din țară, pentru astfel de servicii și experiențe. 

Pe de altă parte, AER este echivalentul unei agenții de dezvoltare pentru diverse micro-regiuni de la noi, folosind conceptul de destinație de ecoturism ca instrument central în dezvoltarea sustenabilă a acestor zone. Și nu în ultimul rînd, AER este un promotor al turismului sustenabil în industria turismului românesc.

Ce este și ce scop are ecoturismul? 

Ecoturismul este, prin definiție, parte din familia turismului sustenabil, adică operează cu o etică suplimentară față de comunitățile locale, față de angajați, față de natură și de întreaga destinație, micșorînd impactul negativ și potențîndu-l pe cel pozitiv din punct de vedere al mediului natural, economic și socio-cultural. Dar ecoturismul rămîne o formă de turism ce trebuie să joace după regulile economiei și ale pieței reale, care are în spate afaceri și angajați – aceștia trebuie să prospere, desigur, dar nu în orice mod.

Din punct de vedere al produsului turistic, ecoturismul operează la o scară mică de servicii turistice, iar în cadrul AER, pentru a transpune în practică acest concept, am definit limite de maximum 25 de camere pentru unitățile de cazare sau maximum 15 persoane într-un program ghidat. În plus, cînd vorbim de ecoturism ne referim la o calitate ridicată a serviciilor, generată și de modul în care se interpretează elementele naturale sau culturale ale destinației de către ghizi sau alt personal specializat. 

Relaționarea turistului cu destinația în cazul unui program de ecoturism este o condiție primordială, adeseori programul turistic căpătînd o subtilă valoare educativă. De multe ori turiștii sînt mai mult decît clienți, ei devin parteneri într-o experiență specială pentru care natura și omul locului fac parte din elementele centrale ale atractivității destinației. 

Pentru a asigura că acest concept de produs ecoturistic este transpus în practică, AER a generat un sistem de certificare voluntară a unităților de cazare și a programelor turistice cu cel puțin o noapte de cazare. Acest sistem se numește Eco-Romania, este administrat de AER, iar produsele certificate se găsesc pe platforma de promovare ww.eco-romania.ro.

Unde se poate face ecoturism?

Din punct de vedere al destinației, ne referim la un teritoriu geografic delimitat, ce integrează cel puțin o arie naturală protejată (parc național, parc natural, rezervației naturală, sit Natura 2000 etc.) și este format din una sau mai multe comunități, ce adoptă o direcție de dezvoltare bazată pe ecoturism. 

Destinația este un element central regăsit în strategia națională de ecoturism aprobată la nivel guvernamental (HG 358/2019) și care, aplicată corect, poate aduce beneficii multiple, atît din punct de vedere economic și social, cît și din punct de vedere al conservării naturii. Esența ecoturismului este de a crește încrederea populației și a autorităților locale că atît natura, cît și elementele culturale din destinație merită să fie protejate pe termen mediu și lung, căci ele generează o dezvoltare economică sănătoasă pentru comunitate. 

Care sînt cîștigurile directe?

Succesul unei destinații de ecoturism constă în generarea unei economii locale bazate pe produse și servicii locale și pe lanțuri scurte de produse, astfel maximizînd veniturile generate de pe urma turiștilor. Dacă o destinație clasică poate reține în economia locală 20-30% din banii cheltuiți de un turist, într-o destinație de ecoturism se poate ajunge la o eficiență de 70-80%. Cu alte cuvinte, cu un număr de turiști mai mic, impactul economic la nivel de destinație poate fi mult mai mare.

Autenticitate și neagresiune

Care este opusul ecoturismului?

Nu cred că trebuie să plasăm ecoturismul în termeni antagonici față de alte forme de turism. Toate au rolul și locul lor. Problema apare cînd vrem să le facem pe toate în același spațiu geografic și temporal. Desigur, ecoturismul are nevoie de un anumit tip de profil de servicii și destinație bazate mult pe atractivitatea naturii și a culturii locului. Are nevoie de autenticitate, de localnici care nu se simt agresați de numărul mare de turiști sau de comportamentul lor, de natură adeseori pură și locuri mai puțin invadate de infrastructură umană. Deci acele locuri dominate de construcții turistice de anvergură, precum litoralul sau stațiunile montane dimensionate pentru un volum mare de turiști, nu pot fi asimilate cu destinații ecoturistice.

Cine sînt cei interesați de ecoturism? 

Dacă, pînă acum șapte-opt ani, vorbeam de o clientelă preponderent din Europa de Vest pe această formă de turism, balanța s-a schimbat și a apărut și un segment din România din ce în ce mai numeros și mai interesat de o astfel de experiență turistică. Clientul român este educat, cu o vîrstă între 30-55 ani, adeseori familii cu copii. În plus, apare un profil al clientului din Occident care de multe ori este în categoria 60+.

Plătesc ecoturiștii mai mult? Văd ei mai puțin din „oferta lumii”?

Ecoturismul poate îmbrăca diverse oferte financiare, de la produse exclusiviste în diverse zone ale țării, cu prețuri pe măsură, la pensiuni locale sau chiar campinguri, cu prețuri mai accesibile pentru o categorie mai largă de clienți. Însă, de multe ori, acest tip de client ce are informațiile necesare pentru a lua o decizie pentru selecția vacanței are disponibilitatea de a plăti mai mult.

Majoritatea turiștilor la nivel internațional pe acest tip de program cu valențe ecoturistice au o experiență bogată în a călători și pot cu ușurință să compare experiențele dintr-un colț în altul al lumii. Este posibil ca într-o vacanță să vadă mai puține obiective turistice, dar să mărească gradul de aprofundare și înțelegere al atracțiilor destinației.

Care părți ale lumii se pretează cel mai bine ecoturismului?

Desigur, în primul rînd, acele areale cu o natură încă bine conservată. O să aleg spre exemplificare Costa Rica sau Canada pentru continentul american, Kenya sau Botswana pentru Africa, Laos sau Japonia în Asia și România sau Spania în Europa. Desigur, acestea sînt doar exemple și sînt multe zone din lume care au programe sau pot să se califice ca destinații de ecoturism.

De la Zărnești la Tușnad

De cînd se face ecoturism în România?

Interesant este că în România avem deja o tradiție de peste douăzeci de ani în această formă de turism. A început explicit în Zărnești în jurul anului 2000, ca parte componentă a unui proiect de conservare a carnivorelor mari. Apoi, în 2003 a fost înregistrată AER, ce a început să promoveze România ecoturistică în Europa sub brand-ul Discover Eco-Romania / Descoperă Eco-Romania. 

Conceptul de destinație ecoturistică a apărut pentru prima dată în cadrul variantei din 2009 a Strategiei naționale de dezvoltare a ecoturismului și a fost preluat în varianta Strategiei aprobate prin Hotărîre de Guvern în anul 2019 (HG nr. 358/2019). Pe baza acelui prim document, autoritatea publică centrală pentru turism, împreună cu instituții și organizații reprezentative la nivel național (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Turism și AER), a realizat sistemul de evaluare a destinațiilor ecoturistice din România, sistem care are la bază Criteriile Globale pentru Turism Durabil (GSTC) și Standardul European de Ecoturism (EETLS).

Unde anume se face ecoturism în România și în ce fel?

În 2014, pe baza strategiei au apărut primele două destinații certificate (Zărnești – Piatra Craiului și Eco-Maramureș), în 2016 încă două (Retezat – Țara  Hațegului, Ținutul Zimbrului) în 2019, Țara Dornelor, iar în 2021, Colinele Transilvaniei și Băile Tușnad și împrejurimile.

Bineînțeles că fiecare dintre aceste destinații este în dezvoltare. S-au făcut progrese remarcabile din punct de vedere al managementului destinației, dar sînt încă multe lucruri de îmbunătățit la nivel de management unitar și funcțional. Dar aceste destinații de ecoturism atrag turiști și performează ca brand, devenind parte a ofertei de ecoturism a României alături de programele de ecoturism ale agențiilor de turism membre AER. 

Astfel, sub brand-ul umbrelă Descoperă Eco-Romania se pot găsi diverse tipuri de activități precum drumeția, cicloturismul, călăria, mersul cu caiacul, mersul pe schiuri de tură sau activități de observare a păsărilor (birdwatching), descoperirea de urme de animale sau identificarea de specii de plante.

Ce recomandări ați face cuiva care vrea să plece în lume pe cont propriu?

1) Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură. 2) Să caute servicii locale, operate de localnici. 3) Să caute excursiile în grupuri mici de turiști. 4) Să încerce să ia masa în cadrul unor servicii operate de localnici, ce urmăresc să se alimenteze cu ingrediente locale. 5) Să facă eforturi să intre în contact cu localnicii, dar să respecte obiceiurile lor. 6) Să utilizeze servicii de ghidaj pe cît posibil realizate de către localnici. 7) Să prefere soluțiile de transport eco-prietenoase. 8) Să evite utilizarea recipientelor de unică folosință. 9) Să respecte regulile de conservare a biodiversității și, după caz, să susțină direct implementarea unor proiecte de conservare. 10) Să dea prioritate în alegerea acelor produse și cazări certificate din punct de vedere ecoturistic sau al turismului sustenabil.

interviu realizat de Marius CHIVU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.