Turism printre ruine

Dan VASILIU
Publicat în Dilema Veche nr. 601 din 19-25 august 2015
Turism printre ruine jpeg

O ştire relativ recentă anunţa în cuvinte puţine că, în judeţul Sălaj, „cetatea dacică Porolissum va fi readusă la viaţă“ şi că „edificiile vor fi reconstruite şi transformate în hoteluri, taverne sau restaurante“. Ştirea continua într-un limbaj sec, cu speranţa că vor veni turiştii.  

Trecînd peste faptul că vorbim despre un castru roman şi nu despre o cetate dacică, ştirea mă lăsa cu cîteva semne de întrebare. Acele edificii unde vor fi reconstruite? Pe vechile ruine? Dacă da, nu ar duce asta la distrugerea lor? Un telefon la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău a clarificat misterul. Proiectul ar urma să fie pus în aplicare în interiorul sitului arheologic, dar într-o zonă în care să nu pună în pericol ruinele. Acolo ar urma să fie ridicate cîteva clădiri după modelul roman, dar cu facilităţile aferente secolului nostru.

În momentul în care va fi gata, complexul ar urma să dubleze, dacă nu chiar să tripleze numărul actual de turişti, care se situează undeva în jurul a 25.000. Numai că aici intervine primul

. Acest proiect va prinde contur doar

autorităţile locale vor obţine avizele necesare şi, poate mult mai greu, finanţarea. 

La Sarmizegetusa Ulpia Traiana, echipa de arheologi trăieşte de ani buni doar din promisiuni. Încă din anii ’90 există un proiect de ridicare a amfiteatrului. Faţada basilicii a fost la un pas de a fi restaurată. Hîrtiile au avansat lent prin birouri şi, cînd să se dea acordul final, proiectul a căzut din lipsă de bani. De altfel, la mijlocul lunii iulie, echipa de la Ulpia Traina nu ştia încă nici

şi nici cînd va primi finanţarea pentru continuarea lucrărilor uzuale. 

Ceva mai departe, în interiorul sitului, o doamnă dădea ultimele sape pe terenul cultivat cu cartofi. Da, aţi citit bine, între zidurile ruinelor se cultivă cartofi, porumb şi cîte şi mai cîte. Asta pentru că oamenii au pămînturile acolo, iar statul, care are drept de preempţiune, nu face nimic pentru a le cumpăra. 

Stînd de vorbă la telefon cu arheologul Gică Băeştean, l-am întrebat dacă în anii care au trecut de la prima noastră întîlnire s-a mai schimbat ceva. „Nimic“, a fost răspunsul lui. „Statul nu a făcut nimic. Nu s-au pus nici măcar indicatoare care să semnalizeze locul. Oamenii se dau jos din maşini şi întreabă în stînga şi în dreapta cum să ajungă la sit. Şi cînd ajung aici, dau cu ochii de cucuruz.“ 

Cam 50.000 de turişti ajung în fiecare an la Ulpia Traiana. Cei mai mulţi sînt români, dar nici numărul străinilor nu e de neglijat. Aceştia din urmă „sînt încîntaţi de ce văd, dar simţi că e vorba şi de politeţea occidentalului, care indiferent de cum e, el zice că e bine ca să nu te supere“, mai spune Gică Băeştean. 

Vestea bună pentru Ulpia Traiana e că vechea aşezare a fost inclusă într-un circuit internaţional. „Ruta împăraţilor romani“ ar urma să îl ducă pe turist pe la unele dintre cele mai importante cetăţi antice din estul Europei. 

„Croaţii au mulţi turişti şi au zis să mai împrăştie“, spune în glumă arheologul Ulpiei Traiana. „Ăsta nu e un proiect românesc şi de aceea beneficiază şi de promovare. Poate că din toamnă o să avem mai mulţi turişti străini. Singura problemă e că biletul achiziţionat de turist va fi unic pentru toate siturile şi nu ştiu cum vom face cu banii.“

Unii spun că nu se doreşte promovarea siturilor pentru ca „vînătorii de comori“ să îşi poată face de cap nestingheriţi. Situaţia este valabilă mai ales pentru Sarmizegetusa Regia, capitala dacică din Munţii Orăştiei, mult mai spectaculoasă vizual şi, cred eu, cu un potenţial turistic mult mai mare decît Ulpia Traiana. Şi în acest caz, deşi cetatea a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, promovarea e slabă. Nu se vorbeşte despre ea, nu se investeşte în ea şi foarte rar e inclusă în circuite turistice. Dar asta şi pentru că drumul de 18 km care duce pînă sus poate face praf chiar şi maşini cu pretenţii. „Cîteva zeci de roţi sparte şi cam tot atîtea băi de ulei distruse“, sună estimarea făcută chiar de administratorul sitului. 

Dacă te uiţi pe Tripadvisor, unul dintre cele mai populare site-uri de recenzii turistice, Sarmizegetusa Regia a reuşit să adune doar 40 de opinii. Majoritatea ale turiştilor români, dar sînt şi în jur de zece străini care au scris despre vizita lor şi care au găsit un punct comun pe care l-au scos în evidenţă: starea proastă a drumului, care pare-se ar urma să fie refăcut, în cele din urmă, cu bani europeni. 

Dintr-un reportaj televizat am aflat că Sarmizegetusa Regia ar fi un important punct energetic, motiv pentru care mulţi creduli dau fuga la chemarea purificatoare a unor aşa-zişi lideri spirituali. Că omul vrea să dea bani pe aşa ceva, e treaba lui, dar că se urcă pe ruine pentru a fi pătruns de energie e treaba autorităţilor, care ar trebui să intervină pentru a le proteja. Numai că prin zonă nu prea sînt autorităţi. Ca să înţelegem pericolul, e suficient să ne uităm la vechea cetate getică de la Beştepe, numai bună de stînă după părerea cîtorva ciobani, şi la ruinele cetăţii romane din secolul I, aflată tot prin apropiere, care a ajuns groapă de gunoi. Iar autorităţile locale nici măcar nu ştiau că e de datoria lor să le protejeze! 

Dan Vasiliu este jurnalist la Radio România Cultural. Editor al blog-ului Daily Traveller.  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.