„Tupilaţi prin iarbă / Cinci sute cu barbă...“

Marius VINTILĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 675 din 26 ianuarie – 1 februarie 2017
„Tupilaţi prin iarbă / Cinci sute cu barbă   “ jpeg

Multe dintre comentariile ce însoțeau documentarele de la Teleenciclopedia începeau cu sintagma „Încă din cele mai vechi timpuri, omul…“, după care putea urma aproape orice. Era un clișeu ce purta cu sine siguranța – de transmis telespectatorului – că ceea ce urmează să vadă și să afle, oricît i se va părea de ciudat, a trecut proba timpului, cu alte cuvinte nu e de ieri, de azi. E verificat, e sigur, rugăm nu vă cruciți, nu se cade.

Vorbesc despre Teleenciclopedia fiindcă acest strămoș (pentru români) al lui Discovery sau National Geographic se adresa maselor, deci se presupunea că acestea nu adormeau la auzul zîmbetului vocii din off cînd vorbea despre Erich von Däniken și desenele de la Nazca. Sau, ca să ne apropiem de subiectul de azi, despre antichitatea aceea care știa că apa nu dăunează grav sănătății și trata bărbatul ca pe un egal al femeii cînd venea vorba despre igienă și îngrijire.

Cei care au băgat de seamă cu cîtă generozitate i-au înzestrat zeii pe greci dacă ne referim fie și strict la pilozitate, probabil că și-au pus ceva întrebări cînd au văzut cît de precis sînt desenate bărbile atleților de pe vasele antice și cît de puțin păr se află în imagine în raport cu cît ar fi putut fi. Cît despre referirile la baia tradițională pe care gazda o oferea picioarelor călătorului ce îi călca pragul, ele sînt numeroase. Bărbații romani au mers și mai departe, renunțînd la bărbi, ceea ce reprezenta un pas într-o direcție pe atunci nouă, fără să facem alte aprecieri vizavi de ea. Și dacă e să mergem pe aceeași direcție, atît la greci, cît și la romani era apreciat bărbatul care își epila corpul complet (sau cît mai aproape). Asta fiindcă traiul foarte aproape de natură a arătat omului antic că, în general, păr puțin înseamnă mai multă curățenie.

De altfel, întregul meu demers e lipsit de judecăți dincolo de ceea ce înseamnă curățenie în sine, pe care o acceptăm toți ca necesară și sănătoasă. Fiindcă, pînă la urmă, odată curățenia asumată, restul e strict legat de formă, de ce se mai poartă și de ce vrei să transmiți printr un gest ce se încadrează în diverse registre ale aceleiași idei (de la neîngrijire intenționată, cu mesaj, la întoarcerea la natură). Părul lăsat să crească la întîmplare, al celor ce au fost tineri în America anilor ’60, a fost, inițial, felul lor de a critica o societate ce ajunsese periculos de rigidă și, pentru ei, de plictisitoare, dar și de a arăta că vor să se apropie din nou de natură în orice fel le permitea traiul în marele oraș. La noi, în aceeași perioadă, părul lăsat lung reprezenta o opoziție față de sistemul politic și printr-un soi de solidaritate cu tinerii de „dincolo“. Cinci elevi de la liceul unde am învățat au fost exmatriculați fiindcă s-au ras pe cap în aceeași zi, iar conducerea liceului a presupus că vor să își afirme nesupunerea față de… ceva, orice. Faptul ca Rousseau „uita“ să se bărbierească uneori cînd era invitat în diverse saloane era un gest de frondă.

Recenta modă a bărbilor, pretext al unei emisiuni radio la care am invitat un critic de modă, poate fi, mai degrabă decît neglijență, dorința de exprimare gregară a unei compensări prin formă a unei lipse în fond, cu atît mai mult cu cît se manifestă la o categorie de bărbați în general educată. Unii psihologi au curajul să afirme că, în zilele noastre, uneori barba crește unde bărbăția scade, iar posesorii simt nevoia afirmării masculinității în acest fel. Însă recunosc că barba, fie ea și exagerată prin dimensiuni (dar, desigur, îngrijită), prinde bine pe un trup de bărbat cu o prezență fizică mai puțin pregnantă, care, altfel, nu prea are ce să ofere privirii. Dar fiindcă, statistic vorbind, România are un record negativ și cînd vine vorba despre igienă, măsurată, firesc, în tuburi de pastă de dinți și bucăți de săpun consumate pe an, apare suspiciunea că părul urmărește să acopere lipsa curățeniei.

În ceea ce privește epilarea corpului (că tot găseam deunăzi online suspine ale unei blogărițe căreia i se încurcau degetele de la picioare prin părul de pe coapsele partenerului), aici mi-e că de vină este și teama, prezentă la mulți bărbați, că îngrijirea corporală exprimată astfel este un atribut feminin sau chiar efeminant. Iar într-o țară ca a noastră, cam homofobă (o spun, cu tristețe, statisticile), mai mulți bărbați vor mai degrabă să fie fotografiați ieșind de la un club de striptease decît de la un salon de manichiură.

Probabil că adevărul este, ca de fiecare dată, undeva între fronda bărbii lui Rousseau, primul intelectual hirsut, și sprîncenele lui Ronaldo, primul deținător al Balonului de Aur pensat la sînge și cu capul îngreunat de cîte două tuburi de gel pe meci.

Titlul articolului este un fragment al unei poezii cu autor foarte puțin cunoscut, din care îmi cita un bun prieten cîndva la începutul anilor ’90, iar ea continua aproximativ așa: „…deasupra e poza / lui Baruch Spinoza“. Poetul foarte puțin cunoscut punea, carevasăzică, în opoziție apucăturile ce țin de un comportament soldățesc al celor ce poartă barbă (o prejudecată) cu imaginea simbol a iluminismului, reprezentată de portretul filozofului olandez (nepurtător de barbă). 

Marius Vintilă este realizator de emisiuni la Radio 7.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

image png
Noi imagini spectaculoase cu luptele de la Azovstal: „Rușii aveau totul, noi nu aveam nimic” VIDEO
Război în Ucraina. Un soldat din batalionul Azov, eliberat recent de Rusia în urma schimbului de prizonieri, a postat pe Telegram un video cu secvențe din timpul luptelor care au avut loc la oțelăria Azovstal din Mariupol.
madalina craiu din clanul foto pro tv jpg
Actrița Mădălina Craiu din „Clanul“, o adolescentă rebelă cu IQ de geniu
Deși învăța foarte bine, iar testele de inteligență i-au relevat un IQ de 140, Mădălina Craiu recunoaște că nu a fost o „adolescentă liniștită și așezată“.
Baza militara Mihai Kogalniceanu FOTO Inquam Photos George Calin jpg
Percheziții DNA la baza militară Mihail Kogălniceanu. Surse
Procurorii DNA au efectuat percheziții în mai multe locații din țară. Potrivit unor surse „Adevărul”, printre instituțiile vizate este și baza militară Mihail Kogălniceanu.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.