Tripla moştenire a Europei

Tzvetan TODOROV
Publicat în Dilema Veche nr. 727 din 25-31 ianuarie 2018
Tripla moştenire a Europei jpeg

Cum se explică scepticismul care pare să-i fi cuprins pe europeni? – se întreabă Tzvetan Todorov într-o conferinţă despre viitorul european. Unul dintre motive este faptul că din acest proiect al Uniunii Europene lipseşte ingredientul „identitar“. 

(...) Multe voci şi-au exprimat deja decepţia că oamenii politici europeni sînt îngrijoraţi de eliminarea frontierelor, cu toate consecinţele care decurg de aici, sau în legătură cu diverse reglementări birocratice, pierzînd, în schimb, din vedere, proiectul european în sine. Se pune acum problema dacă acţiunea politică a Uniunii n-ar putea primi un impuls suplimentar din promovarea şi consolidarea identităţii culturale, cultura devenind, astfel, al treilea pilon al construcţiei europene, alături de economie şi de instituţiile politico-juridice. Se speră că astfel va putea fi găsit şi un suflet, o dimensiune spirituală şi afectivă, elemente care, altminteri, ne lipsesc. E o misiune considerată la îndemînă, de vreme ce, după cum s-a văzut, în Europa e mai uşor să ajungi la un consens pe o temă legată de marile monumente decît în privinţa unor decizii economice ori administrative. Pot să înţeleg motivele unui asemenea apel: sentimentul unei identităţi comune ar da mai multă forţă proiectului european. Folosind limbajul din secolul al XVIII-lea, am putea spune că o idee politică devine mai eficientă dacă e susţinută nu doar de interese comune, ci şi de pasiuni împărtăşite. Or, pasiunile nu apar decît dacă ne simţim atinşi la propria noastră identitate. Pentru a ajunge la o solidaritate europeană trebuie să ne simţim părtaşi la o identitate comună. Şi, ca să ajungem la ea, trebuie mai întîi să precizăm conţinutul acestei identităţi. Încercările de a explicita dimensiunea spirituală şi culturală a Europei nu au lipsit, în trecut. Ne amintim de dezbaterea care a precedat proiectul unei Constituţii a UE, mai exact, de întrebarea dacă ar trebui sau nu ca în actul fundamental să se menţioneze „rădăcinile creştine ale Europei“. Dar asemenea încercări au existat deja cu multă vreme în urmă.

Astfel, în zilele de după încheierea Primului Război Mondial, poetul şi eseistul Paul Valéry a exprimat o idee care avea să cunoască o oarecare faimă. Numesc europeni, spunea Paul Valéry, popoarele care în cursul istoriei lor au avut trei mari influenţe, acelea care ar putea simboliza numele Romei, al Ierusalimului şi al Atenei. De la Roma vine Imperiul, cu statul organizat, cu dreptul şi instituţiile, cu statutul cetăţeanului. De la Ierusalim, mai precis, de la creştinism, europenii au moştenit morala subiectivă, examenul de conştiinţă, justiţia universală. În fine, Atena le-a transmis gustul cunoaşterii, argumentaţia raţională, idealul armoniei, ideea că omul e măsura tuturor lucrurilor. Oricine poate revendica această triplă moştenire, conchide Valéry, poate fi considerat un european. 

(februarie 2014)

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Dr. Marian Gașpar FOTO arhivă
Petiție pentru eliberarea chirurgului acuzat de luare de mită: „Lăsați-l să salveze vieți în continuare!”
Peste o mie de persoane au semnat, în mai puțin de 24 de ore, o petiție online pentru eliberarea chirurgului timișorean Marian Gașpar, arestat preventiv pentru luare de mită.
Recep Tayyip Erdogan FOTO EPA-EFE
Reacția lui Erdogan după ce un politician german l-a numit „şobolan de canalizare”
Avocatul Mustafa Kaplan a informat dpa că a depus plângere penală în numele lui Erdogan către Parchetul din Hildesheim, pentru insultă şi defăimare.
Vladimir Putin la Vladivostok FOTO EPA EFE jpg
Popularitatea lui Putin, în scădere în Rusia după decretarea mobilizării parțiale
Cota de popularitate a lui Vladimir Putin a scăzut cu şase puncte procentuale, de la 83% la 77%, după ce liderul de la Kremlin a decretat mobilizarea parţială în Rusia.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.