Triburile uitate ale Pacificului de Sud

Hanna BOTA
Publicat în Dilema Veche nr. 401 din 20-26 octombrie 2011
Triburile uitate ale Pacificului de Sud jpeg

Mai mult dec├«t oricare alt─â dorin┼ú─â m-ar fi m├«nat p├«n─â ├«n triburile uitate ale Pacificului de Sud, fie de ordin intelectual, fie spiritual sau cultural, cel al scrierii unei c─âr┼úi a primat. Intrasem ├«n leg─âtur─â cu un grup de tineri voluntari dintr-o societate cu sediul ├«n America, iar experien┼úele lor ├«n locuri izolate ale lumii, printre triburi ┼či oameni uita┼úi de istorie, mi se p─âreau at├«t de fascinante, ├«nc├«t am tot cules date, mai ales prin discu┼úii cu ei. ┼×i sim┼úeam o anume frustrare: de┼či tr─âiser─â experien┼úe uluitoare, ├«n cele mai multe cazuri nu puteau s─â le exprime satisf─âc─âtor, dincolo de inefabil, era incapacitatea de a transmite prin cuvinte, de a ne ├«mp─ârt─â┼či profunzimea lucrurilor, diferen┼úele de percep┼úie a vie┼úii, de raportare la realitate etc. Mi-am spus: ce p─âcat c─â se pierde acest lucru, c─â nu merge nimeni care s─â poat─â s─â scrie exact ce-i acolo. Apoi r─âspunsul a venit neademenit, a crescut natural pe fondul acestor g├«nduri: am s─â merg eu, eu pot s─â scriu cum se tr─âie┼čte acolo; am practica scrierii, de-acum ├«mi trebuie doar dimensiunea tr─âirii.  

C├«nd m─â luptam cu aceste g├«nduri, ├«nc─â nu ┼čtiam c─â va fi Vanuatu, se creionase o descindere ├«n De┼čertul Kalahari, ├«n inima Africii, dar c├«nd s-a ad─âugat ┼či varianta insulelor exotice din Hebride, mi-era clar c─â voi merge acolo, chiar dac─â p─ârea mai departe ┼či mai scump. Se compensa cu exotismul spa┼úiului insular tropical, cu pericole naturale mai reduse (nu erau scorpioni ┼či ┼čerpi, reptile care ap─âreau des ├«n corturile celor care alegeau voluntariat ├«n Kalahari, abunden┼úa de hran─â era o asigurare c─â, prin cine ┼čtie ce accident, chiar f─âr─â sus┼úinere din propriul bagaj, supravie┼úuirea este asigurat─â). Nu ┼čtiam sigur ce va ├«nsemna cartea aceea. De┼či eram con┼čtient─â c─â voi completa un jurnal care s─â asigure suportul pentru studii ┼či partea practic─â pentru finalizarea doctoratului, cartea pentru care mergeam putea fi ┼či fic┼úiune. Mai practicasem acest mod de a scrie: am mers ├«n India ┼či am scris apoi un roman cu documentare la fa┼úa locului, ceea ce ajut─â mult, d─â veridicitate tr─âirilor personajelor, reduce artificialul (dac─â se dore┼čte astfel), am fost ├«n Africa de Nord ┼či am scris un roman despre realitatea tr─âirilor berberilor prin prisma unui personaj feminin autohton. A┼ča c─â puteam transmite realitatea vie┼úii din triburile izolate ale Pacificului de Sud, scriind fic┼úiune pe baza a ceea ce tr─âiam eu acolo. ┼×i ar fi fost un Vanuatu la fel de real, doar personajele ├«mbr─âcau ceva din fic┼úiune, tocmai pentru a surprinde c├«t mai mult din realitatea prezent─â (realitatea ├«ntrece ├«ntotdeauna fic┼úiunea). Dar s-a ├«nt├«mplat ca evenimentele s─â se desf─â┼čoare ├«n a┼ča fel ├«nc├«t nu a mai fost nevoie s─â scriu fic┼úiune, personajele, ├«ncep├«nd cu mine ┼či p├«n─â la to┼úi protagoni┼čtii din carte, puteau r─âm├«ne ei ├«n┼či┼či, deoarece ofereau suficiente tr─âiri inedite ┼či date interesante pentru ÔÇ×a staÔÇť ├«ntr-o carte. Poate, c├«ndva, relu├«nd noti┼úele, s─â ├«mi doresc s─â creez un personaj care s─â fie reprezentativ pentru ce-am tr─âit acolo ┼či s─â scriu ┼či un roman (personajul Yerutonga din volumul ap─ârut la Editura Brumar, Poeme pentru Yerutonga, epistole exotice din Vanuatu, e creat de mine, e unul fic┼úionalizat, de┼či e unul n─âscut din realitate, cuprinz├«nd ├«n sine caracteristicile majore ale tuturor celor ├«nt├«lni┼úi). 

Am stat o lun─â ├«n Vanuatu, la care s-au ad─âugat zilele lungi de c─âl─âtorie ┼či alte c├«teva petrecute ├«n Australia ÔÇô ca s─â m─â refac ├«nainte de a m─â ├«ntoarce acas─â ÔÇô, dar s─â fi stat mai pu┼úin ├«nsemna s─â ating insuficiente zone ┼či s─â nu am vreme suficient─â s─â m─â adaptez, s─â m─â ÔÇ×asimilezeÔÇť, ca s─â pot fi c├«t mai aproape de ceea ce tr─âiesc ei ├«n datul lor cotidian, s─â ├«ncetez s─â mai fiu o uluire pentru ei, ca s─â se poat─â comporta normal ┼či s─â interac┼úioneze cu mine. Nu s├«nt naiv─â, ┼čtiu c─â nu s-a realizat sut─â la sut─â aceast─â dorin┼ú─â, nimeni nu ar fi putut s-o ├«mplineasc─â, ├«n definitiv, oric├«t se obi┼čnuiau ei cu prezen┼úa mea, tot o str─âin─â ┼či o ÔÇ×piele alb─âÔÇť eram, chiar dac─â dormeam ├«n colibele lor ┼či m├«ncam m├«ncarea lor din ceaunul pus pe foc. Nu am putut sta mai mult, de┼či a┼č fi dorit, pentru c─â a┼č fi avut nevoie de prelungirea vizei, de care nu eram sigur─â, a┼ča c─â nu am riscat; ├«ns─â m-a┼č ├«ntoarce acolo oric├«nd, pentru c├«teva luni. Deocamdat─â s├«nt oprit─â de costuri destul de semnificative. ┼×i dac─â a┼č dispune de finan┼úe suficiente, cred c─â a┼č alege alt─â zon─â, nu c─â nu mi-e dor de Vanuatu, dar mai s├«nt at├«tea zone izolate, necunoscute cu adev─ârat de noi, ar merita ┼či al┼úii sco┼či la lumin─â prin a se scrie despre ei. 

Exotismul pe moarte 

Ca revela┼úie de ansamblu a fost senza┼úia c─â m─â aflu ├«n copil─âria umanit─â┼úii, c├«nd oamenii caut─â o c├«t mai mare adaptare la ceea ce ofer─â natura (a se ├«n┼úelege aici ┼či divinul, transcenden┼úa e o alt─â fa┼ú─â, nev─âzut─â, dar foarte real─â, a naturii), la o simbioz─â ├«ntre grupul social ┼či natur─â, deoarece supravie┼úuirea ┼či sentimentul de siguran┼ú─â, de care are nevoie omul, le poate g─âsi doar printr-o deplin─â armonizare. O simplitate a vie┼úii p├«n─â la frust, o nec─âutare de schimbare a datului, chiar ┼či cei care erau deja ├«n rela┼úie cu civiliza┼úia nu c─âutau cu tot dinadinsul s─â schimbe condi┼úiile aflate la limit─â ÔÇô dup─â p─ârerea mea, suficiente ÔÇô dup─â p─ârerea lor. Percep┼úia diferit─â asupra rostului ┼či instrumentelor vie┼úii ÔÇô asta era distinc┼úia major─â. ┼×i mi-am mai dat seama c─â, de┼či lentoarea vie┼úii e un dat, pericolul schimb─ârii ireversibile se afl─â ├«n fiecare pas f─âcut. Vedeam cum exotismul autentic e pe moarte, e ├«n agonie, c─â oamenii aceia tr─âiesc astfel pentru c─â ├«nc─â n-a intrat ÔÇ×altfel-ulÔÇť nostru, dar dup─â ce va intra, nimeni, niciodat─â nu-i va mai putea ├«ntoarce la ceea ce eu eram martor─â: ┼čtiam c─â prind ultimele flash-uri ale unui stil de via┼ú─â despre care peste pu┼úine decenii se va citi doar ├«n c─âr┼úi. C─â refacerea artificial─â a exotismului, de dragul turismului, este posibil─â, dar acest p─âc─âlici func┼úioneaz─â doar pentru superficialii care s├«nt gata s─â pl─âteasc─â scump pentru a vizualiza un dans uitat ┼či re├«nviat, nu fiindc─â oamenii aceia performeaz─â dansul deoarece ├«nc─â mai cred cu t─ârie ├«n for┼úa ritului pentru fertilizarea gr─âdinii ÔÇô de exemplu. 

P├«n─â la urm─â, fiecarte zi a ├«nsemnat o revela┼úie a felului lor de a g├«ndi, de a se manifesta, de a rela┼úiona. ┼×i subiectul nu este epuizat, aici e doar o mic─â mostr─â a ceea ce s├«nt ei, recuperat─â ├«n scurtul r─âstimp, printr-o privire subiectiv─â ÔÇô deoarece nimeni nu poate fi dec├«t el ├«nsu┼či ├«n orice raportare fa┼ú─â de realitate. A┼ča c─â filtrul prin care am trecut experien┼úele ┼či informa┼úiile este unul u┼čor de perceput de c─âtre vestic, dar, ├«n cazul c─â unul de-al lor ar citi, cine ┼čtie dac─â ar fi de acord cu interpret─ârile, de vreme ce diferen┼úele de g├«ndire s├«nt o realitate; pe c├«nd noi, con┼čtien┼úi de superioritatea informa┼úiilor pe care le de┼úinem, aplic─âm autoritatea noastr─â asupra tuturor datelor cu care venim ├«n contact. Ceea ce eu scriu ├«n carte poate s─â fie realitate ┼či adev─âr pentru mine, dar poate s─â fie neadev─âr pentru ei, de┼či acest fapt nu invalideaz─â cu nimic percep┼úia mea.

Hanna Bota este antropolog cultural ┼či cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul de Istorie Oral─â din cadrul Universit─â┼úii ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇť din Cluj-Napoca. Cea mai recent─â carte publicat─â este Ultimul canibal. Jurnal de antropolog, Editura Cartea Rom├óneasc─â, 2011.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.