Trei zile irepetabile

Publicat în Dilema Veche nr. 804 din 17-23 iulie 2019
Trei zile irepetabile jpeg

├Än vara anului 1969, adic─â acum fix o jum─âtate de secol, aveau loc ┼či aselenizarea, ┼či protestele de la Stonewall (├«nceputul luptei pentru drepturile LGBT), ┼či Woodstock, trei evenimente majore ┼či unice, fiecare ├«n felul lor, ├«n istoria umanit─â┼úii. Dac─â despre primele s-a scris recent pe larg ├«n Dilema veche, s─âpt─âm├«na aceasta omagiem ceea ce s-a numit, mai exact, An Aquarian Exposition: 3 Days of Peace & Music (15-17 august 1969).

Festivalul s-a ┼úinut, de fapt, la o distan┼ú─â de 69 km de ora┼čul Woodstock, ├«ntr-o zon─â rural─â de l├«ng─â New York, pe o suprafa┼ú─â de 240 ha, pe p─âm├«ntul unui fermier pe nume Max Yasgur. Organizatorii (Michael Lang, Artie Kornfeld, Joel Rosenman ┼či John P. Roberts) estimau o prezen┼ú─â de dou─â sute de mii de oameni. De┼či se ├«nt├«mpla cu mult ├«naintea telefoanelor mobile, a canalelor media ┼či a Internetului, au venit aproape o jum─âtate de milion de tineri ┼či, de la un punct ├«ncolo, accesul a fost liber, transform├«nd festivalul ├«ntr-un e┼čec financiar.

Ploaia a ├«ntrerupt concertele celei de-a doua zile, astfel c─â poiana s-a umplut de noroi. Au existat probleme cu m├«ncarea, cu serviciile medicale ┼či sanitare. Autorit─â┼úile au folosit elicoptere militare pentru a para┼čuta ├«n zon─â haine uscate, alimente ┼či ap─â. Se spune c─â gunoiul r─âmas dup─â festival s-a ├«ntins pe o suprafa┼ú─â de 2,5 km p─âtra┼úi, fiind adunat cu ajutorul a 400 de voluntari, numai costul acestei opera┼úiuni ridic├«ndu-se la o sut─â de mii de dolari.

Au existat dou─â decese (o supradoz─â de insulin─â ┼či un accident auto), patru pierderi de sarcin─â, dar ┼či dou─â na┼čteri (una ├«ntr-o ma┼čin─â blocat─â, cealalt─â la spital, dup─â o interven┼úie cu elicopterul ÔÇô Joan Baez ├«ns─â┼či era ├«ns─ârcinat─â ├«n ┼čase luni c├«nd a c├«ntat pe scena festivalului). S-au consumat diverse droguri, fa┼ú─â de care, la vremea respectiv─â, exista o anume toleran┼ú─â. Presa n-a privit cu ochi buni acest festival al tinerilor hippio┼úi care protestau ├«mpotriva r─âzboiului din Vietnam, celebr├«nd ÔÇ×pacea, dragostea ┼či ├«n┼úelegereaÔÇť, adic─â (inclusiv) libertatea sexual─â, eliberarea prin experien┼úa drogurilor ┼či cu ajutorul spiritualit─â┼úii orientale.

Vreme de trei zile au avut loc 32 de concerte (ultimul, al lui Jimi Hendrix, a ├«nceput, de fapt, din cauza decalajelor, a patra zi la ora 8,30 diminea┼úa), desf─â┼čurate toate ├«ntr-o atmosfer─â de pace, armonie ┼či spiritualitate remarcabile. ÔÇ×Festivalul este deseori descris ca fiind o nebunie cu hippio┼úi ploua┼úi dans├«nd la pielea goal─â ├«n noroi. A fost mult mai mult de at├«t, altfel n am mai vorbi despre el acumÔÇť, spunea Richie Havens, muzicianul de culoare care a deschis festivalul. ┼×i tot el: ÔÇ×Woodstock n-a fost despre sex, droguri ┼či rockÔÇÖnÔÇÖroll. A fost despre spiritualitate, despre dragoste, despre generozitate, despre empatie, despre traiul laolalt─â ├«n pace ┼či armonie. Woodstock a fost deopotriv─â un protest pa┼čnic ┼či o celebrare global─â.ÔÇť De altfel, documentarul din 1970 al lui Michael Wadleigh, Woodstock ÔÇô Three Days of Peace & Music, este o m─ârturie impresionant─â a ceea ce a fost ┼či a ├«nsemnat festivalul.

├Äntre timp, Woodstock s-a transformat deopotriv─â ├«n simbol, legend─â, loc de cult ┼či de pelerinaj, av├«nd o prezen┼ú─â/influen┼ú─â major─â ├«n cultura popular─â, fiind inclus recent ┼či pe lista Registrului Na┼úional American al Locurilor Istorice. ├Än acest moment, ├«nc─â se lucreaz─â la organizarea unei edi┼úii care s─â celebreze cei cincizeci de ani. P├«n─â atunci ├«ns─â, ce-a ├«nsemnat atunci ┼či ce mai ├«nseamn─â azi Woodstock-ul?

Ilustra╚Ťie de Ion BARBU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.