Trei ora┼če, (cam) acelea┼či lupte

Publicat în Dilema Veche nr. 217 din 13 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

AMBRUS B├ęla "Piticul atomic" ┼či zona metropolitan─â Emil Boc a cosit ├«n fa┼úa blocului, ├«mbr─âcat ├«ntr-un tricou cu 7 numere mai mari ┼či pantaloni de stof─â. Era ├«ndat─â dup─â ce a fost ales primar. Anual ├«ns─â, el ┼či-a luat coasa din cui ┼či a ie┼čit ├«n fa┼úa blocului, de ├«ndat─â ce sosea presa, s─â arate c├«t este de gospodar. Sigur, ultima dat─â a cosit ├«n costum, c─âci n-a mai avut timp s─â se schimbe. ┼×i, la fel de sigur, toat─â lumea a priceput c─â nu era vorba nici despre cositul ├«n sine, nici despre a crede c─â Boc este cine ┼čtie ce gospodar. De cosit, evident, putea cosi mai bine ├«n satul lui din Mun┼úii Vl─âdeasa, nu trebuia neap─ârat s─â bat─â at├«ta drum p├«n─â la Cluj, ora┼č ├«n care tot ce e (sau a fost) verde e definitiv condamnat s─â dispar─â sub cimentul ce izvor─â┼čte din autoriza┼úiile de construire emise. Mai numeroase, aproape, dec├«t firele de iarb─â r─âmase prin ora┼č. Acum, ├«n prag de campanie, e de a┼čteptat ca Boc, "Piticul atomic", cum l-au botezat clujenii, s─â-┼či caute din nou coasa prin sufragerie sau pe unde o fi ea ┼či s─â vin─â cu ea din nou ├«n fa┼úa presei ┼či a cet─â┼úenilor. Numai c─â, de data asta, i-ar trebui ceva mai mult. Spun c─â "i-ar trebui" pentru c─â rezultatul alegerilor se cunoa┼čte deja. Cel mai probabil, "Piticul atomic" va ie┼či biruitor din ├«ncle┼čtarea electoral─â. C─â veni vorba - pe m─âsur─â ce campania se apropie, lini┼čtea pare tot mai ap─âs─âtoare la Cluj. ┼×i asta dintr-un motiv c├«t se poate de simplu: democra┼úii ┼či liberalii - principali protagoni┼čti - nu ├«ndr─âznesc s─â se atace unii pe al┼úii. Cel pu┼úin deocamdat─â. Prea multe secrete stau ascunse prin sertare ┼či la unii, ┼či la ceilal┼úi. Deh, ca ├«ntre fo┼čti parteneri. Pe de alt─â parte, pe liberali nu-i intereseaz─â c├«tu┼či de pu┼úin s─â c├«┼čtige Primaria Cluj, interesul lor centr├«ndu-se pe Consiliul Jude┼úean. ├Än urm─â cu patru ani, "Piticul atomic" a luat Prim─âria, iar liberalii - ├«n frunte cu Marius Nicoar─â - ┼či-au adjudecat Consiliul Jude┼úean. S-a v─âzut mai pe urm─â c─â investitorii aveau cu to┼úii nevoie de un lucru esen┼úial: de terenuri, pe care s─â realizeze mori┼čtile lor de f─âcut bani. Aici ├«ns─â c├«┼čtig de cauz─â a avut Consiliul Jude┼úean care, de bine, de r─âu, putea s─â g─âseasc─â la nevoie c├«teva hectare de teren ├«ntr-o parte sau ├«n alta. A se vedea investi┼úia Nokia. Prim─âria, cu resursele sec─âtuite deja de administra┼úiile anterioare, nu putea dec├«t s─â priveasc─â cu jind la m─âre┼úele realiz─âri liberale. Sigur, cu ultimele eforturi, "Piticul atomic" a sacrificat orice urm─â de verdea┼ú─â din jurul Clujului, l─âs├«nd a se na┼čte c├«teva cartiere de locuin┼úe ori m─âcar c├«teva blocuri monstruoase pe locurile odinioar─â ocupate "abuziv" de c├«┼úiva copaci, de c├«teva fire de iarb─â. Miza alegerilor la Cluj este deci punerea ├«n ecua┼úie a zonei metropolitane. C─âci b─ât─âlia nu este una administrativ─â, ci una c├«t se poate de economic─â. Ca atare, cel care va avea terenuri va avea ┼či investitori, ba chiar ┼či bani. Pentru c─â, ├«n rest, Boc va fi primar o zi, o singur─â zi, la fel cum viitorul ┼čef al CJ Cluj va fi ┼čef tot doar o zi. ├Än ziua alegerilor. Apoi, vor fi oameni de afaceri sadea, ├«nseta┼úi de avere, corup┼úi, jefuitori ai banului public. A┼ča ├«i vede lumea. ┼×i, ca s─â fie ┼či mai clar, viitorul administra┼úiei locale depinde acum strict de t├«rgurile care se fac ├«n spatele u┼čilor ├«nchise. Un singur "pericol" mai poate pa┼čte PNL-ul: ca finul lui Emil Boc, fostul prefect de Cluj - Alin P─âunel Ti┼če - s─â c├«┼čtige pre┼čedin┼úia CJ. ┼×i tot un singur pericol exist─â ┼či pentru PD-L: ca "Piticul atomic" s─â fie chemat la Bucure┼čti. Alexandru GRUIAN "Mai dure ca niciodat─â..." Din 1992, am fost mereu implicat ├«n alegeri - locale, generale sau preziden┼úiale. Ca ziarist sau consultant de campanie, la fiecare patru ani auzeam o propozi┼úie-tip: "Campania de acum o s─â fie mai dur─â ca niciodat─â!". La localele din 1992, cheia ┼či trandafirii s-au ciocnit pe tema comunism-anticomunism. ├Än jude┼úul Hunedoara, considerat ro┼ču, au c├«┼čtigat trandafirii, cu o excep┼úie, Deva, unde a c├«┼čtigat cheia. Motiv de m├«ndrie citadin─â - eram astfel ├«n r├«ndul ora┼čelor mari! Din 1996, lupta electoral─â a devenit mult mai nuan┼úat─â, dar mesajele au r─âmas emo┼úionale. CDR se concentra pe ora┼če, l─âs├«nd satele PDSR-ului sau PUNR-ului, acesta din urm─â bine reprezentat ├«n zona mo┼úilor. ├Än 2000 ┼či 2004, liberalii ┼či democra┼úii au ajuns, cu mici excep┼úii, s─â domine ora┼čele mai mari din jude┼ú. Adversarul comun, PSD, a dat na┼čtere unor alian┼úe liberal-democrate care au func┼úionat f─âr─â prea mari defec┼úiuni. Dac─â unul dintre cele dou─â partide aliate avea un candidat foarte bine plasat ├«ntr-o localitate, atunci cel─âlalt accepta doar o candidatur─â de form─â. ├Än 2008, ├«n jude┼úul Hunedoara nu mai exist─â astfel de situa┼úii. Alian┼úele, dac─â exist─â, s├«nt discrete ┼či ├«n nici un caz asumate pe fa┼ú─â. De┼či campania electoral─â ├«ncepe oficial dup─â 1 mai, partidele se consider─â ├«n r─âzboi ┼či ac┼úioneaz─â ca atare. Nu prea exist─â acuze reciproce de campanie prematur─â, pentru c─â to┼úi doresc cumva s─â-┼či expun─â candida┼úii sau inten┼úiile. Dezbaterile la televiziunile locale s├«nt ├«n toi, afi┼čele nu cer explicit votul, dar anun┼ú─â c─â se lanseaz─â, ├«n cadru festiv, o candidatur─â sau alta. Democrat-liberalii ┼či liberalii recurg la lans─âri "americane", cu mul┼úi invita┼úi de la centru, considera┼úi aduc─âtori de vot politic. Social-democra┼úii s├«nt mai rezerva┼úi ┼či recurg la conferin┼úe de pres─â cu un aer ceva mai festiv. Din 1996, strategiile de campanie s-au profesionalizat mult. Sloganul emo┼úional a fost ├«nlocuit cu cel direc┼úionat spre un anumit tip de electorat. Ce merge la Deva nu merge ├«n comuna B─âtr├«na. La Deva se vorbe┼čte generic despre primar, la B─âtr├«na - despre "Gheorghe a lu├ó┬Ç┬Ö cutare, ─âsta de-i primar...". Subtilit─â┼úile lingvistice de la ora┼č s├«nt inoperante la ┼úar─â. Specificul local conteaz─â, a┼ča c─â partidele lucreaz─â cu echipe care ├«n┼úeleg mentalitatea localnicilor (sau cel pu┼úin a┼ča se sper─â...). O firm─â de PR "tare", angajat─â la Bucure┼čti de un partid sau altul, trebuie s─â-┼či g─âseasc─â neap─ârat parteneri ├«n zon─â. Ace┼čtia vor fi interfa┼úa cu realitatea locului. La Hunedoara oamenii ├«┼či doresc locuri de munc─â, dar la numai 20 de kilometri, la Deva, locuitorii doresc ca ora┼čul lor s─â conteze ├«n regiune, nu doar ├«n jude┼ú. Chestie de orgoliu. Este aruncat ├«n joc un ├«ntreg arsenal de imagine, dar cum ora┼čele nu dep─â┼česc 80.000 de locuitori, campania door to door nu este neglijat─â. Acest "de la om la om" ├«mbrac─â ┼či el forme diverse - vizite ale candidatului prin cartiere, excursii, cadouri, spectacole. Iar strategiile se diversific─â ┼či ├«n func┼úie de ceea ce vrei sau ceea ce ai. Dac─â ai primar ├«n func┼úie, trebuie s─â-l men┼úii, l─âud├«ndu-i ini┼úiativele. Dac─â nu ai, trebuie s─â-i convingi pe cet─â┼úeni c─â cel ├«n func┼úie e r─âu, iar al t─âu, bun. Mesajele trebuie s─â fie ingenioase ┼či, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, duplicitare. La mai pu┼úin de dou─â luni p├«n─â la alegeri, campania electoral─â neoficial─â a fost lansat─â. Se vorbe┼čte despre un consens, dictat nu de concordie inter-partinic─â, ci mai mult de bun-sim┼ú. ├Än s─âpt─âm├«na dinaintea Pa┼čtelui, securea r─âzboiului va fi, dac─â nu ├«ngropat─â, cel pu┼úin ascuns─â sub hain─â. Dup─â care, to┼úi s├«nt preg─âti┼úi s─â trag─â cu tot arsenalul din dotare, ├«ntr-o campanie care va fi, bine├«n┼úeles, mai dur─â ca niciodat─â... Toni HRI┼óAC Competi┼úie acerb─â la Ia┼či Niciodat─â n-a fost mai disputat postul de primar al Ia┼čiului ca ├«n acest an electoral. Cu mult ├«naintea fix─ârii datei alegerilor locale ┼či implicit a campaniei electorale, o parte a candida┼úilor a ├«nceput propaganda explicit─â, mascat─â uneori inabil de gesturi administrative, publicitare sau politice. Primarul ├«n exerci┼úiu, Gheorghe Nichita (PSD), a alc─âtuit un buget cu aproximativ 50% mai mare dec├«t anul trecut, ├«n care a inclus nu mai pu┼úin de 50 de milioane de euro, bani ├«mprumuta┼úi de Prim─ârie de la o banc─â din Bruxelles, strict pentru lucr─âri edilitare: repara┼úii la peste 100 de str─âzi, covoare asfaltice noi, locuin┼úe sociale, pasaje pietonale, f├«nt├«ni arteziene etc. Suma dep─â┼če┼čte totalul investi┼úiilor de acest gen din ultimii cinci ani. V├«ntul prielnic ├«n p├«nzele finan┼úelor locale l-a determinat pe primar s─â fac─â rectific─âri, la nici o lun─â de la adoptarea bugetului, ├«n sensul de a acorda tichete de s─ârb─âtori profesorilor, gratuit─â┼úi pentru transportul local tuturor pensionarilor, teren gratuit ┼či asisten┼ú─â la construc┼úia locuin┼úelor pentru tinerii sub 35 de ani. Gheorghe Nichita l-a adus ├«n echipa de campanie pe fostul primar Constantin Simirad - de la care a preluat postul ├«n toamna anului 2003 - pe care l-a propus candidat din partea PSD la ┼čefia Consiliului Jude┼úean. Desemnarea lui a st├«rnit nemul┼úumiri ├«n PSD, iar actualul pre┼čedinte al Consiliului Jude┼úean, care viza un nou mandat, a amenin┼úat public c─â va candida pentru un alt partid. De altfel, se discut─â mult despre situa┼úia nu tocmai confortabil─â ├«n care ar fi doi poli de putere ├«n jude┼ú - primarul municipiului ┼či pre┼čedintele Consiliului Jude┼úean - de orient─âri politice diferite, ambii legitima┼úi prin alegeri directe. Teama cea mare a primarului are drept cauz─â scorul mic pe care l-a avut partidul ├«n ora┼č la europarlamentare (20%) ┼či faptul c─â rivalii s─âi, PD ┼či PLD, au avut atunci, ├«nsumat, 51%. Rivalii de atunci ┼či-au propus s─â-l ├«nving─â ┼či acum, la alegerile locale. Candidatul PD-L, europarlamentarul Dumitru Oprea, rector p├«n─â acum o lun─â al Universit─â┼úii "Al.I. Cuza", are ├«ns─â o u┼čoar─â ├«nt├«rziere a prezen┼úei electorale. El este al treilea desemnat la candidatur─â, dup─â ce democra┼úii au ├«ncercat s─â-┼či impun─â propriul reprezentant. La Ia┼či, uniunea celor dou─â partide este v─âduvit─â de efuziunile publice ale liderilor. Echipa PLD, ├«n special Dumitru Oprea, nu se simte confortabil ├«n noul partid. Liderii PD repro┼čeaz─â acestora r─âceala de care dau dovad─â, s─âr─âcia zestrei financiare cu care au venit de la PLD ┼či faptul c─â nu particip─â la via┼úa de partid. Dumitru Oprea cere ├«ntregii infrastructuri a PD s─â-l sus┼úin─â, dar ├«nc─â nu a fost acceptat drept lider al acesteia. Speran┼úa simpatizan┼úilor st─â ├«n mobilizarea din campanie ┼či ├«n scorul foarte bun de la europarlamentare. De departe, cel mai vehement adversar al primarului ├«n func┼úie este creatoarea de mod─â Irina Schrotter. Fost─â sus┼úin─âtoare a lui Gheorghe Nichita ├«n campania din 2004, ea se ├«ntoarce acum ├«mpotriva acestuia, cu o virulen┼ú─â aproape de boxer. Irina Schrotter a ├«mp├«nzit ora┼čul, de mai bine de o lun─â, cu panouri publicitare care ├«i prezint─â chipul, preval├«ndu-se de faptul c─â numele ei este marc─â ├«nregistrat─â. Ea spune c─â ├«┼či promoveaz─â interesele comerciale, ┼či nu ambi┼úiile electorale. Irina Schrotter a reu┼čit s─â atrag─â ├«n r├«ndul simpatizan┼úilor ┼či ├«n echipa de campanie, coordonat─â de so┼úii S─âftoiu, nume importante din societatea civil─â din ora┼č, c─ârora le cere s─â o sus┼úin─â ├«n postura de candidat independent. ├Än tab─âra liberal─â lucrurile s├«nt oarecum atipice. Dac─â la celelalte partide s├«nt mai mul┼úi pretenden┼úi la onoarea de candidat la Prim─ârie, liderii liberalilor din Ia┼či caut─â argumente ca s─â evite confruntarea electoral─â. Relu Fenechiu nu a vrut s─â candideze ┼či l-a propus pe Varujan Vosganian. Ministrul Finan┼úelor nu a fost de acord ┼či l-a indicat pe ministrul Educa┼úiei. Cristian Adomni┼úei s-a opus, spun├«nd c─â liberalismul la Ia┼či este un proiect al deputatului Fenechiu, care trebuie s─â ┼či-l asume public. Disputa centrifug─â a fost tran┼čat─â de premier, care i-a cerut lui Adomni┼úei s─â reprezinte partidul la alegerile locale. Campania din acest an, cea mai vie de p├«n─â acum, are dou─â coordonate care motiveaz─â competitorii. Pentru prima oar─â ├«n ultimii 15 ani, nimeni nu este favorit indubitabil. To┼úi candida┼úii din top 4 sper─â la un rezultat bun, iar sondajele de opinie ofer─â fiec─âruia motive de optimism. ┼×i tot pentru prima oar─â, Ia┼čiul este o miz─â nu doar simbolic─â. Bugetul local este impresionant, iar investi┼úiile publice ┼či private, ├«n special cele imobiliare, s├«nt ame┼úitoare.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.