Trei momente cu Paul Celan

Publicat în Dilema Veche nr. 851 din 30 iulie - 5 august 2020
Trei momente cu Paul Celan jpeg

Pot spune că l-am descoperit pe Celan la Paris. Pe la sfîrșitul anilor ʼ90, plimbîndu-mă prin cartierul meu preferat, Montmartre, văd o librărie mica, înghesuită intre două magazine: librăria Vendredi. În vitrină, principalul volum expus era unul de Paul Celan. „Un coup de cœur déchirant”, scrisese librarul deasupra volumului. Intru în librărie, curios, și începe una dintre cele mai frumoase discuții din viața mea. Librara, o doamnă de vreo 60 de ani, era pasionată de Celan. Mi-a vorbit despre el, despre poezii, despre moartea părinților în Transnistria, despre cum a ales limba germană, „limba călăilor”, ca să scrie și să descrie oroarea Holocaustului, despre prietenii din Paris și din alte părți, despre sinuciderea, într-o noapte de aprilie, cînd s-a aruncat în Sena, probabil de pe podul Mirabeau. Am stat peste o oră ascultînd-o atent, mirîndu-mă de cîte știe, rușinat de cît de puțin știu eu despre cel pe care ea nu înceta să îl numească „poetul român”. Am plecat din librărie cu mai multe cărți de Celan, inclusiv cu corespondența dintre el și Ingeborg Bachmann, povestea pasională de dragoste între fiul unor victime ale Holocaustului și fata unui membru activ al partidului național-socialist. De atunci, librăria Vendredi a devenit unul dintre locurile de neratat cu ocazia sejururilor la Paris. Iar Paul Celan – unul dintre poeții preferați.

Aproape 20 de ani mai tîrziu, ca ambasador al României în Franța, organizez o seară împreună cu muzeul Rodin dedicată lui Anselm Kiefer. Unul dintre cei mai mari artiști germani contemporani, Kiefer realizase o serie întreagă de tablouri inspirate de poeziile lui Celan. Dialogul Celan – Kiefer era salutat de presa franceză de artă. Kiefer s-a născut în 1945, anul în care Celan scrie cel mai cunoscut poem al său, „Fuga morții”, iar ziarele remarcau această coincidență. În seara respectivă, Kiefer nu vorbește prea mult – ce avea de spus o făcuse în tablourile care aveau ca punct de plecare opera lui Celan. Avea să vorbească, în schimb, Dominique de Villepin, invitat și el. Îl cunoșteam pe fostul prim-ministru francez, discutasem cu el de mai multe ori pe teme politice. Dar în acea seară am avut o revelație. Dominique de Villepin nu era doar un strălucit om politic francez, ci și unul dintre oamenii cei mai îndrăgostiți de poezie pe care aveam să îi cunosc. Îl știe pe Celan ca puțini alții, îi cunoaște povestea vieții, îl evocă în stilul lui tumultuos, în cascadă, cu pasiune. La un moment dat se ridică în picioare, ochii îi sclipesc, gesturile sînt ample și începe să recite din Celan: „Zadarnic pe geam pictezi inimi”.  A fost un moment de grație. La plecare, fostul prim-ministru îmi spune, încă însuflețit: „România a dat lumii poeți imenși. Trebuie să îl promovați mai mult pe Celan”.

Tot în acea perioadă, o zi de sfîrșit de primăvară. Alături de ambasadorul Germaniei particip la inaugurarea monumentului dedicat lui Celan, în grădina „Anne Franck” din Marais, în apropierea Centrului „Georges Pompidou”, muzeul de artă contemporană. Intru sfios în grădină, cele două statui care formează grupul sînt încă acoperite de cîte o pînză albă, ceea ce le dă o alură fantomatică. Urmează discursurile: fiul poetului, Eric Celan, primarul sectorului, ambasadorul Germaniei, eu și apoi sînt dezvelite cele două statui, opera unui artist german, Alexander Polzin. Descoperim un bărbat și o femeie, unul lîngă altul. Bărbatul, întins pe spate, arcuit, pare în agonie, se strînge de gît cu propriile mîini. Femeia e în picioare, lipită de un trunchi de copac, se uită la el, nu știi dacă vrea să îl salveze, dar nu poate pentru că e una cu arborele sau dacă doar îi privește agonia. Dacă te uiți atent, observi că femeia e însărcinată. Mesajul final să fie unul de speranță? În orice caz, e un ansamblu puternic, bulversant, încărcat de simboluri, care trimit către poet, către opera lui, către viață personală, către mitologia evreiască… Aplauzele nu sînt zgomotoase, dar durează, începe să cadă o ploaie măruntă și rece, de martie, deși sîntem aproape de vară, peste noi și peste cele două statui care de-acum înainte îl fixează pe Celan în inima Parisului.

Paul Celan e de neocolit la Paris. Nu ai cum să nu îl întîlnești. Numele lui e în librării, citate din el sînt prezente în discursuri publice, există locuri care îi poartă memoria. Împreună cu tinerii din asociația Romanian IT și cu Institutul Cultural Român, am realizat o aplicație mobilă despre românii care au trăit la Paris. Iar Paul Celan apare de multe ori, fie că vorbim despre Institutul de Studii Germanice, unde a învățat, despre casele în care a locuit sau despre primăria arondismentului al V-lea, locul în care Celan s-a căsătorit cu Gisèle de Lestrange. Și, evident, îmi fuge gîndul la el de cîte ori trec peste podul Mirabeau, „pe unde curge Sena și dragostea noastră”, după cum spunea Apollinaire, și locul de unde probabil Celan s-a aruncat în apele fluviului, în aprilie 1970. Și mă gîndesc și la ce spunea Dominique de Villepin despre „promovarea” lui Celan. În afară de promovare, aș zice însă că ar trebui să îl cunoaștem mai bine, să îl citim mai mult.

Luca Niculescu este ambasadorul României în Franța.

Foto: Alexander Polzin - Hommage à Paul Celan, Paris (wikimedia commons)

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Taylor Rene Parker jpg
O femeie și-a omorât prietena pentru a-i fura fătul nenăscut. Planul șocant al criminalei
O femeie din Texas a fost condamnată luni pentru omor calificat, după ce și-a ucis prietena însărcinată pentru a-i lua copilul nenăscut.
hellvig FOTO SRI
Hellvig: Prea mulți politicieni se așteaptă să primească sugestii de la servicii
Directorul Serviciului Român de Informații a precizat, în timpul unei alocuțiuni susținute la Universitatea Babes Bolyai, că politicienii s-au obișnuit să primească „indicații” din partea serviciilor.
Airbus A380 FOTO Wikipedia
Bucăți din avioanele A380, scoase la licitație de Airbus. Cât costă o chiuvetă de marmură artificială
Pasionaţii de avioane vor avea şansa de a deţine o bucată din unul dintre cele mai celebre avioane, Airbus SE A380, cel mai mare şi mai spaţios avion de pasageri construit vreodată.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.