Trei întrebări pentru MAGOR Csibi, expert de mediu: „Politicienii români ignoră schimbările climatice“

MAGOR Csibi, Cosmin RUSCIOR
Publicat în Dilema Veche nr. 828 din 3 - 8 ianuarie 2020
Trei întrebări pentru MAGOR Csibi, expert de mediu: „Politicienii români ignoră schimbările climatice“ jpeg

Cît de interesată credeți că e societatea românească de problema schimbărilor climatice, la nivel social și mai ales politic?

N-aș zice că nu a apărut un interes măcar minor în România față de schimbările climatice. Cumva, trend-ul internațional a ajuns și la noi, din ce în ce mai mulți tineri sînt foarte preocupați de acest fenomen; mai mult, încep și bătrînii să fie preocupați, mai ales cei care au de-a face cu agricultura: ei văd cum se schimbă lucrurile și încep să-și pună întrebări. Există și preocupări politice, dar la nivelul platitudinilor, în programele pentru parlamentare sau prezidențiale. Dacă e să verificăm însă cît de bine există ca o preocupare principală, nu este de ajuns să ne uităm la capitolele de mediu, cînd ei fac programele lor, ci trebuie să vedem cît de bine este inclusă în celelalte arii, cînd ne uităm la energie, cînd ne uităm la transporturi, cînd ne uităm la economie, cît de bine apare ideea schimbărilor climatice și mai ales cît de bine apare transformarea economiei spre schimbările climatice. Aici putem să vedem că în afară de acei oameni care sînt specializați în mediu și în afară de acei oameni care vor niște funcții atît de cuprinzătoare, încît trebuie să aibă și această componentă – de exemplu, Președinție sau prim-ministru –, ceilalți politicieni, mai ales de resort, nu văd deloc această problemă ca fiind centrală și aleg în continuare să o ignore aproape în totalitate.

De ce nu există un interes real la nivel politic, în România, față de problema schimbărilor climatice?

În primul rînd, politicianul clasic a învățat că singurul lucru care contează este economia: nivelul de trai, cît de mulțumiți sînt oamenii etc. Cumva, ei întotdeauna se concentrează pe indicatorii microeconomici, macroeconomici. Ei nici măcar la cum se simte populația nu se raportează. O vreme a dăinuit în politica românească faptul că dacă lucrezi pe mediu, de exemplu, țintești Ministerul Mediului sau ești în Comisia de Mediu, ești ori începător ori mai spre sfîrșitul carierei tale, că politicienii serioși se ocupă cu lucruri cum ar fi apărarea, economia și altele care cît de cît contează. Acum începe și acest segment să fie relevant din alte puncte de vedere decît al mediului, adică începem să vedem că are un impact foarte puternic asupra politicii de apărare a Europei, cum ne raportăm și care este atitudinea noastră față de migranți, observăm deja, vorbim de securitatea apei, vorbim de securitatea energetică, vorbim în orașele mari din România despre incapacitatea asigurării unui aer curat și atunci, încet-încet, vor pătrunde aceste teme și în alte zone, dar abia după ce există o presiune reală din partea alegătorilor asupra politicienilor, că pînă atunci chiar nu au nici un motiv, foarte puțini dintre politicieni se duc din altruism acolo, mai degrabă, ori vor să se împlinească ei ca persoane, ori vor statut și posibilități de tot felul.

Cît de fezabile sînt pentru Romînia obiectivele de mediu ale UE? Nu de alta, dar ținta de zero emisii de gaze cu efect de seră pînă în 2050 presupune o adevărată revoluție industrială, o reformare din temelii a sistemului energetic românesc și nu numai.

Partea bună a apartenenței la comunitatea europeană este că, dacă politicienii de rang întîi pot să ignore schimbările climatice, cei din eșalonul doi, care intră în diverse instituții, la nivel de directorate, nu au cum să ignore. Sînt sub o presiune continuă și constantă din partea UE, iar majoritatea agențiilor, majoritatea instituțiilor centrale și descentralizate au niște cerințe la care trebuie să răspundă, vor, nu vor. Și atunci, chiar dacă în retorica națională nu există schimbările climatice, la nivelul doi și la nivel de implementare trebuie să existe, că ne împinge UE. Așa că avem puțin noroc. Cît de realiste sînt? Cred că unele sînt realiste, altele sînt mai puțin realiste. Dacă vrem să vedem o Românie în care să nu ne mai bazăm pe cărbune sau pe termocentrale, nu avem încă nici o mișcare serioasă în acea direcție. Dacă ne gîndim la regenerabile, au început să apară și în România, stăm foarte bine la hidro și au apărut deja și alte ramuri, și eoliene, și solare, care încep ușor-ușor să se miște și cred că vor apărea investiții din ce în ce mai mari și la noi.

a consemnat Cosmin RUSCIOR

Cosmin Ruscior este jurnalist la RFI-România unde realizează, printre altele, emisiunea Planeta verde.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.