Trei întrebări pentru MAGOR Csibi, expert de mediu: „Politicienii români ignoră schimbările climatice“

MAGOR Csibi, Cosmin RUSCIOR
Publicat în Dilema Veche nr. 828 din 3 - 8 ianuarie 2020
Trei întrebări pentru MAGOR Csibi, expert de mediu: „Politicienii români ignoră schimbările climatice“ jpeg

Cît de interesată credeți că e societatea românească de problema schimbărilor climatice, la nivel social și mai ales politic?

N-aș zice că nu a apărut un interes măcar minor în România față de schimbările climatice. Cumva, trend-ul internațional a ajuns și la noi, din ce în ce mai mulți tineri sînt foarte preocupați de acest fenomen; mai mult, încep și bătrînii să fie preocupați, mai ales cei care au de-a face cu agricultura: ei văd cum se schimbă lucrurile și încep să-și pună întrebări. Există și preocupări politice, dar la nivelul platitudinilor, în programele pentru parlamentare sau prezidențiale. Dacă e să verificăm însă cît de bine există ca o preocupare principală, nu este de ajuns să ne uităm la capitolele de mediu, cînd ei fac programele lor, ci trebuie să vedem cît de bine este inclusă în celelalte arii, cînd ne uităm la energie, cînd ne uităm la transporturi, cînd ne uităm la economie, cît de bine apare ideea schimbărilor climatice și mai ales cît de bine apare transformarea economiei spre schimbările climatice. Aici putem să vedem că în afară de acei oameni care sînt specializați în mediu și în afară de acei oameni care vor niște funcții atît de cuprinzătoare, încît trebuie să aibă și această componentă – de exemplu, Președinție sau prim-ministru –, ceilalți politicieni, mai ales de resort, nu văd deloc această problemă ca fiind centrală și aleg în continuare să o ignore aproape în totalitate.

De ce nu există un interes real la nivel politic, în România, față de problema schimbărilor climatice?

În primul rînd, politicianul clasic a învățat că singurul lucru care contează este economia: nivelul de trai, cît de mulțumiți sînt oamenii etc. Cumva, ei întotdeauna se concentrează pe indicatorii microeconomici, macroeconomici. Ei nici măcar la cum se simte populația nu se raportează. O vreme a dăinuit în politica românească faptul că dacă lucrezi pe mediu, de exemplu, țintești Ministerul Mediului sau ești în Comisia de Mediu, ești ori începător ori mai spre sfîrșitul carierei tale, că politicienii serioși se ocupă cu lucruri cum ar fi apărarea, economia și altele care cît de cît contează. Acum începe și acest segment să fie relevant din alte puncte de vedere decît al mediului, adică începem să vedem că are un impact foarte puternic asupra politicii de apărare a Europei, cum ne raportăm și care este atitudinea noastră față de migranți, observăm deja, vorbim de securitatea apei, vorbim de securitatea energetică, vorbim în orașele mari din România despre incapacitatea asigurării unui aer curat și atunci, încet-încet, vor pătrunde aceste teme și în alte zone, dar abia după ce există o presiune reală din partea alegătorilor asupra politicienilor, că pînă atunci chiar nu au nici un motiv, foarte puțini dintre politicieni se duc din altruism acolo, mai degrabă, ori vor să se împlinească ei ca persoane, ori vor statut și posibilități de tot felul.

Cît de fezabile sînt pentru Romînia obiectivele de mediu ale UE? Nu de alta, dar ținta de zero emisii de gaze cu efect de seră pînă în 2050 presupune o adevărată revoluție industrială, o reformare din temelii a sistemului energetic românesc și nu numai.

Partea bună a apartenenței la comunitatea europeană este că, dacă politicienii de rang întîi pot să ignore schimbările climatice, cei din eșalonul doi, care intră în diverse instituții, la nivel de directorate, nu au cum să ignore. Sînt sub o presiune continuă și constantă din partea UE, iar majoritatea agențiilor, majoritatea instituțiilor centrale și descentralizate au niște cerințe la care trebuie să răspundă, vor, nu vor. Și atunci, chiar dacă în retorica națională nu există schimbările climatice, la nivelul doi și la nivel de implementare trebuie să existe, că ne împinge UE. Așa că avem puțin noroc. Cît de realiste sînt? Cred că unele sînt realiste, altele sînt mai puțin realiste. Dacă vrem să vedem o Românie în care să nu ne mai bazăm pe cărbune sau pe termocentrale, nu avem încă nici o mișcare serioasă în acea direcție. Dacă ne gîndim la regenerabile, au început să apară și în România, stăm foarte bine la hidro și au apărut deja și alte ramuri, și eoliene, și solare, care încep ușor-ușor să se miște și cred că vor apărea investiții din ce în ce mai mari și la noi.

a consemnat Cosmin RUSCIOR

Cosmin Ruscior este jurnalist la RFI-România unde realizează, printre altele, emisiunea Planeta verde.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Stressed woman   shutterstock jpg
Deepfake și revenge porn: cum sunt exploatate femeile în era hărțuirii digitale
Într-o lume în care realitatea digitală poate fi manipulată foarte ușor, fețele femeilor sunt utilizate în mod abuziv, trupurile le sunt falsificate, iar intimitatea devine moneda de schimb în jocul murdar al umilinței și al răzbunării.
Hyundai Tucson foto Hyundai Romania jpg
Topul celor mai rentabile SUV-uri de cumpărat în 2025. Recomandările unui expert auto
Achiziționarea unui SUV nu presupune neapărat golirea contului bancar. Puteți achiziționa un vehicul fiabil și bine echipat fără să cheltuiți prea mult. Unele dintre cele mai bune achiziții auto ale anului 2025 privind prețul și eficiența consumului de combustibil sunt chiar SUV-urile.
Protest pro Georgescu, foto X jpg
Cum au ajuns politicienii de dreapta din SUA să acorde atâta atenţie României. „Georgescu - scenariul EXACT pe care l-au încercat împotriva lui Trump”
Comentariile negative ale mai multor oficiali din administraţia lui Donald Trump cu privire la România nu au trecut neobservate, astfel că CNN încearcă să găsească o explicaţie pentru obsesia recentă pentru „ţara aflată la marginea Europei”, făcând câteva conexiuni cu Fraţii Tate şi Călin Georgescu.
Remus Pricopie, foto Facebook RP jpg
Rectorul SNSPA anunță ca va candida la prezidențiale într-o manieră inedită: „Dosarul meu nu este însoțit de liste de semnături”
Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a decis să candideaze la alegerile prezidențiale din luna mai.
tanarul care si a ucis mama foto  vremea noua (2) png
Mărturisirile șocante ale tânărului din Vaslui care și-a decapitat mama. Cu cine a confundat-o
Bărbatul de 25 de ani, din Vaslui, care și-a ucis mama a ajuns la sediul Poliției Vaslui, unde a relatat oamenilor legii cum a comis crima.
Miting foto Shutterstock jpg
Mii de persoane au venit la mitingul „EuRo Manifest” din București. Ce personalități publice au participat
Mitingul „EuRo Manifest”, organizat de „Corupția Ucide”, a început pașnic în Capitală, la ora 17:00. În Piața Victoriei se află câteva mii de persoane, printre care și personalități publice, dar și susținători ai unui fost candidat la alegerile prezidențiale.
752 1 ist  jpg
Româncele din Regatul Vechi, „între copii, minori, nebuni şi idioți“. Cum și-au câștigat femeile drepturile în lumea bărbaților
Dacă bărbații au scris istoria în prima linie a frontului, femeile au luptat în spatele lui: grupate în asociații, doamnele au îngrijit soldații răniți și au avut grijă de educația copiilor orfani.
UPDATE Parcul Herăstrău va purta numele „Regele Mihai I" jpeg
Povestea specială a celui mai mare parc din București. Ce se afla înainte pe locul care azi poartă denumirea unui rege
Parcul Herăstrău, cunoscut și sub numele de Parcul Regele Mihai I, este cel mai mare parc din București și totodată, una dintre cele mai atractive destinații de relaxare. Cu toate acestea, puțini sunt cei care știu istoria locului.
ecografie   foto pexels jpg
De la prevenție la screening. Analizele medicale anuale esențiale pentru o femeie
Analizele anuale pentru femei sunt esențiale pentru menținerea sănătății și prevenirea afecțiunilor grave: de la teste de sânge la control ginecologic și analize hormonale. Cel mai important pas este însă prevenția, iar primul prag care trebuie trecut este cel al cabinetului medicului de familie.