Trei crize de treizeciste

Publicat în Dilema Veche nr. 273 din 7 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Femeie. Mediul urban. Studii superioare. 30 de ani acum, la 20 de ani de la Revoluţie. 10 ani petrecuţi în comunism. Cînd îşi mai dă şi ea cu părerea despre "acele" vremuri, mulţi (mai în vîrstă) îi spun pe un ton superior: "Tu erai prea mică, ca să-ţi mai aduci aminte cum a fost pe atunci". Şi totuşi nu este aşa. Simte, ca pe un fel de piatră legată de picioare, ca pe o strîngere de inimă, acele amintiri. Care îi sînt de fapt negate. Cumva, n-are dreptul nici să le aibă, nici să spună că nu le are. Cu toate astea, reminiscenţele din toţi anii, de care psihologii spun că te formează ca om, au avut impact. Fizic nu se deosebeşte prea mult de o "tinerică din astea de 20". Ciudat, dar cam aşa e cu toate din generaţia asta, unii chiar îi dau mai puţin. Poate pentru că profită, acum, la 30 de ani, de ce n-a avut în copilărie şi adolescenţă. Că nu poţi spune că următorii ani de la Revoluţie au fost dintr-odată capitalism, ca acum. Nu, în adolescenţa ei, vremurile nu s-au schimbat prea mult, s-a mers ani buni în virtutea inerţiei. Aceleaşi lipsuri, aceeaşi nesiguranţă a zilei de mîine. Pe cînd cele născute după ’89... dar să nu mai vorbim de ele şi aici. Aici se vorbeşte doar despre cele de 30. Cu toate că, uneori, o mai apucă aşa, o obidă, că ea nu s-a născut cu telefonul mobil la ureche sau cu Internetul la îndemînă. Şi, mai mult, nu s-a născut şi nu s-a format într-o perioadă în care să existe o perspectivă de realizare. Cînd era mică, avea o realitate. Realitatea supravieţuirii. În adolescenţă, următorii ani după căderea comunsimului, realitatea s-a schimbat din nou. Atunci a îmbătrînit subit. A trebuit să meargă mult timp pe nisipuri mişcătoare, să prindă oportunităţi care nu ştia exact unde vor duce. A fost o luptă pentru identitate. Nici acum, la 30 de ani, nu poate spune că îşi poate asuma o identitate deplină, cu straturi mai profunde. Iar pînă la urmă, criza ei de treizeci este că startul în viaţă oricum şi l-a pierdut. Portret 2 Femeie. 30 de ani. Concediu maternal. Al treilea, pentru că deja are doi îngeraşi blonzi, ca soţul. Ochii negri i-au moştenit de la bunicul din partea mamei, el avea aşa forma şi culoarea asta intensă. Este mamă prin alegere, nu prin accident. Ştie că multe dintre colegele ei de facultate s-au realizat, au joburi, nu doar "locuri de muncă", au cariere, maşini străine şi parfumuri scumpe. Ea şi-a dorit însă ca pînă la 30 să aibă "celălalt" tacîm. Şi-l are. Din plin. Nu îşi doreşte altceva, deşi multe de-un leat cu ea spun că ea este o smintită. O femeie de azi trebuie să fie egoistă, să se bizuie în primul rînd pe ea, nu pe ajutorul unui soţ. Dar ea crede totuşi în tradiţionala "femeie la cratiţă". Nu se poate lăuda ca altele cu contacte sau contracte, dar se bucură pentru copiii ei. O întristează doar faptul că nu-i este recunoscută fericirea. În gura lumii de azi ea n-are cum să fie mulţumită, dacă nu s-a realizat oficial, iar oficial azi înseamnă să ai carieră. Nimeni nu-i recunoaşte realizarea prin familie. Dacă însă o întrebi de fetiţa ei, dacă îi doreşte să aibă aceeaşi viaţă... mama zîmbeşte, se gîndeşte puţin, cu ochii în jos, încercînd să-ţi dea răspunsul pe care să-l înţelegi. Nu e uşor să fii mamă, deci, din pur instinct matern, îşi doreşte pentru copila sa o viaţă uşoară. Adică o carieră la un birou, ferită de problemele femeii casnice care trebuie să pună întotdeauna fericirea celorlalţi înaintea propriei fericiri. Portret 3 Femeie. 30 de ani. Provenienţă " mediul rural, stabilită la oraş după multe discuţii cu ai ei, după multe mini-tragedii şi emoţii şi frica de a nu reuşi. Pentru că n-avea prea multe şanse. Cînd era mică, obişnuia să-şi privească mama cum ţinea o casă întreagă, pe ea, pe fraţii ei, pe tatăl ei, pe părinţii ei. Pe lîngă munca la CAP, făcea ce făcea şi adăuga parcă zilei timp, ca să mai muncească şi prin casă. Ea la treburile casnice, tatăl ei la cîrciumă. Seara tatăl ei era cel obosit. Ştia despre mama ei că se măritase devreme, la 17 ani. Are mamă tînără, dar pare mult mai bătrînă. Nu voia să ajungă aşa. Atunci a venit Revoluţia. Atunci a crezut că a venit pentru că s-a rugat ea (doar în gînd, altfel n-avea voie) să nu ajungă ca mama. După Revoluţie totul s-a schimbat. Au primit pămînturile înapoi, a fost multă tensiune pe atunci în familie. Dar din toate astea nimeni nu s-a mai gîndit că ea trebuie să se mărite şi să-şi facă familie. Aşa că a terminat liceul şi a ajuns la facultate. La Bucureşti. De unde nimeni n-ar mai fi putut să-i spună că trebuie să fie ca maică-sa. Să nu fie înţeleasă greşit. O iubeşte ca pe ochii din cap, dar nu vrea să ajungă ca ea. Acum, la oraş, are o carieră, are maşină... Doar bunica ei o mai întreabă: dar un bărbat ai în viaţa ta? Şi, de fapt, n-are, dar nu-i spune că n-are. Bunica s-ar amărî. Ar zice că e deja fată bătrînă la 30, că nu s-a realizat şi că n-o să aibă nimeni grijă de ea la bătrîneţe. Cum însă să-i explice că are un fond de pensie privată, conturi în mai multe bănci, casă pe numele ei şi o perspectivă de carieră din ce în ce mai prosperă... şi că toate astea vor avea grijă de ea la bătrîneţe, mai bine decît ar face-o un soţ? Cum să-i explice că azi, o femeie la 30 nu mai are nevoie de un bărbat ca să fie fericită?

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.